18 februarie – Moşii de iarna – Tradiţii şi obiceiuri

În fiecare an, în ziua de sâmbătă dinaintea duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, creştinii ortodocsi din Romania îi pomenesc pe cei trecuţi la domnul. Conform tradiţiei populare, această sărbătoare este numită şi „Moşii de iarnă” sau „Sâmbăta morţilor”. În această zi în biserică sunt pomeniţi oamenii care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare. Conform datinilor străvechi, în unele zone ale ţării bătrânii povestesc cum sufletele morţilor vin în aceasta zi pe pământ, în timp ce credincioşii dau de pomana mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească.

Moşii de iarnă deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, ce se va încheia cu Sâmbăta lui Lazăr (8 aprilie) și în care se fac parastase.

La biserică ducem, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticla cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe. Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Sufletele acestea, se spune, veghează din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.

 

În Transilvania se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana. Plus o prăjitură cu specific local, numită „pupi” (un chec cu mere).

Şi în Banat se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

În Bucovina,pachetele conţin obligatoriu plăcinte cu brânză şi se împart familiilor necăjite, care au mulţi copii.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com