Menu

Arta încondeierii ouălor, păstrată de meşterii populari din Bucovina

Doar mâine nu-i poimâine și vine 1 mai. Da, 1 mai, dar și sărbătorile Pascale. Amândouă sărbătorile în aceeași zi. La finalul lunii aprilie ne pregătim de sărbătoare. Floriile și Săptămâna Mare. Iar dacă vine Paștele vorbim de vopsitul ouălor, care este o adevărată artă. În Bucovina există chiar și un Muzeu al ouălor.

”Susținem meșterii populari din România” este campania lansată de Art&Craft. Mi-a plăcut din prima, ideea de a fi partener media al acestei campanii pe întreg anul 2016. După ce luna trecută v-am prezentat primul material din campanie – Ceramica de la Marginea, acum vi-l prezint pe al doilea: tehnica încondeierii ouălor cu ceară.

Odată cu lansarea acestei campanii, Art&Craft a lansat și un canal pe Youtube unde pot fi vizionate filmele de promovarea a meșterilor tradiționali din România și unde, evident merită să vă abonați.

Liliana Nichitean este meșter popular din Bucovina, mai exact din comuna Moldovița, județul Suceava.

art 4

Ea este unul dintre câștigătorii Expoziției de ou din Oradea, România în 1996. Liliana Nichitean a fost nominalizată pentru premiul Eier Ausstellung, Muchen, Germania, 1997 și Eier Ausstellung, Berlin, Germania, 1998.

 

DSC_0017

Liliana folosește pentru încondeierea ouălor ceară de albine și pigment. Culorile folosite sunt negru, roșu, mov, galben, verde. Motivele pentru decorarea ouălor sunt geometrice, florale, religioase.

DSC_0040

 

DSC_0044

Din punct de vedere teologic, culoarea roşie, ca simbol al sângelui Mântuitorului, accentuează cel mai bine sărbătoarea pascală. Obiceiul are la bază legenda potrivit căreia Maria Magdalena s-a apropiat de crucea pe care era răstignit Iisus Hristos, având un coş cu merinde, iar sângele Domnului a colorat astfel ouăle din coş.

                                                      Tradiții legate de încondeiatul ouălor la Paște

La încondeierea ouălor de Paşte se foloseşte un instrument foarte simplu, numit chişiţă. El e o stinghie de lemn cu un vârf de metal în capăt (asemănător cu acul de tatuaj), care aplică un strat de ceară topită, după un anumit tipar. Când ouăle sunt scufundate mai apoi în vopseluri de diferite culori, acel model va rămâne alb, sau va păstra culoarea precedentei vopsele în care a fost scufundat. Ceara se topeşte apoi la foc.

DSC_0025

DSC_0027

DSC_0044

                                                       

                                                    Alegerea ouălor ce urmează a fi încondeiate

Pentru încondeiere se folosesc ouă netede, de culoare albă sau maronie. Dacă se încondeiază ouă fierte, acestea trebuie clocotite mai mult timp decât de obicei. Pentru a le curăţa, vom folosi apă cu detergent şi le vom şterge cu o cârpă curată.

Pentru a perfora cele două capete ale oului, putem folosi o pilă în formă de ac sau o maşină de găurit. Conţinutul oului se amestecă cu un ac mai lung, pentru a se omogeniza, apoi, cu ajutorul unei seringi,  se suflă aer pe deschizătura superioară, până conţinutul se va scurge într-un vas aşezat sub acesta. Cojile se spală bine, se clătesc pe interior şi exterior  şi se usucă.

 

Captură

Chişiţa, folosită la încondeierea ouălor cu ceară, este confecţionată dintr-un beţişor, cu unul din capete despicat. În acesta se introduce un tub mic din alamă, prin care se trec 2-3 fire de păr de porc sau de cal. Este foarte important ca aceste fire să nu depăşească cu mult capătul tubului. În continuare, tubul se strânge de beţişor cu ajutorul unei sfori de cânepă. Unii spun că este bine să se folosească mai multă cânepă, pentru ca aceasta să absoarbă ceara.

 

art 2

Vopsirea se face de obicei cu vopsele industriale sau cu cele obţinute din plante. Pentru a prepara culorile naturale, din plante, se folosește la fierberea acestora un ceaun din cupru, poate chiar smălţuit şi foarte bine curăţat. Dacă se vopsesc ouă multicolore, atunci se începe cu cea mai deschisă culoare, avansând către cea mai închisă.

 

art 3

Dacă împărţim oul cu ajutorul a două linii pe lungime şi a unei linii pe lăţime, vom obţine 8 câmpuri. Acestea se împart fiecare în două, cu câte o linie oblică, obţinându-se 16 câmpuri. Uneori, locul liniei despărţitoare este luat de un şir de motive, care împarte „fictiv” oul în două jumătăţi. Înrămatul oului se realizează direct pe oul alb, chiar şi în cazul ouălor multicolore. Se întâmplă uneori ca oul să fie vopsit cu galben înainte de a se realiza rama, iar ornamentele se scriu în câmpurile înrămate.

 

art1

Mai demult, se folosea o oală mică din fontă, care se punea la încălzit pe colţul sobei. În ea se topea ceară cât să acopere capătul de încondeiat al chişiţei. Astăzi se folosesc diverse recipiente care se încălzesc pe reşoul electric sau pe o plită – cutii de conserve, oale de mici dimensiuni, partea de jos a unor vase ceramice sparte etc. Singura condiţie este ca ceara să rămână mereu fierbinte.

 

                                     Muzeul ouălor de la Vama are o colecție de 3000 de exemplare 

Încondeiatul ouălor este o veche tradiție pascală dezvoltată pe meleagurile românești cu multă măiestrie. Ca și mărturie a acestui vechi obicei veți găsi

În localitatea Vama, Bucovina există și un muzeu dedicat încondierii ouălor. Promotoul acestei inițiative private este Letiția Orsvischi, ea însăși un artist artizanal și creator a multora dintre exponatele expuse în muzeu. În Bucovina există credinţa că, dacă oul sfinţit la Paşte nu se sparge peste an (până la Paştele următor) familia va fi ocrotită tot anul. 

                                                                        Obiceiuri și tradiții de Paște

Oul simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, un înveliş care ascunde viaţa la interior şi care e deschis când ouăle sunt ciocnite. Credincioşii îşi însoţesc gestul ciocnirii ouălor cu mărturisirea celei mai importante afirmaţii a religiei creştine: Hristos a înviat!, confirmată de interlocutor prin formula Adevarat a’nviat!. Există credinţa că dacă doi oameni ciocnesc împreună ouă de Paşte, se vor întâlni pe lumea cealaltă.

Tradiția poporului român spune ca ouăle de Paște se înroșesc în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare, în niciun caz în Vinerea Mare. În vinerea Mare credincioșii nu ar trebui sa facă treabă, ci doar să țină post negru pentru a avea spor și sănătate. În Bucovina în ziua de Paște oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă. Cei ce ciocnesc se zice că se vor vedea pe cealaltă lume. În ziua întâi de Paște ouăle se ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă. În toate zonele României la ciocnirea oului cel ce va ciocni oul va spune „Hristos a înviat”, iar cel ce va ține oul pentru a fi ciocnic va spune „adevărat a înviat”.

Așadar, vă rog să nu uitați de canal Art&Craft de pe Youtube unde pot fi vizionate filmele de promovarea a meșterilor tradiționali din România și unde, evident merită să vă abonați, dar evident nu uitați că revin la finalul lunii martie cu un alt material din campanie.

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma

Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma.
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu.
Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu!
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma

Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma.
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu.
Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu!
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com

One comment

  1. alex spune:

    O munca titanica, asta e arta traditionala….din pacate nu este apreciata suficient

Gandeste-te la toate lucrurile frumoase de langa tine si fii fericit – Anne Frank

Feed Instagram

Load More
Something is wrong.
Instagram token error.
VREI SĂ FACI O PLIMBARE? Prognoza pe trei zile! Vezi aici cum va fi vremea!
-3°
ninsoare ușoară
humidity: 79%
wind: 3m/s ENE
H -3 • L -7
-6°
Thu
-5°
Fri
-7°
Sat
-7°
Sun

NEWSLETTER

Rămâi la curent cu noutăţile de pe Ţărăncuţa Urbană

PINACOTECA BUCUREȘTIULUI – UN PROIECT INTERBELIC

Ziua cea mare1 august 2017
Locatia: Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu După 26 de ani, Pinacoteca Municipiului București își redeschide colecțiile în fața publicului, oferind o retrospectivă a principalelor donații, Ioan Movilă si Filip Marin, precum și a celor mai reprezentative lucrări achiziționate în perioada interbelică.

Roxana Toma ( tarancutaurbana.ro ) pregătește colecția de perne Arta amintirii

Tarancuta Urbana

Facebook
Pinterest
Instagram