Azi sunt Moșii de vară! Tradiții și obiceiuri de Rusalii. Avem și concurs!

În acest week-end, creştinii prăznuiesc Sâmbăta Morţilor, dar şi Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile) şi Sfânta Treime. Avem trei zile de sărbătoare! Luni este zi liberă.

Sărbătoarea Rusaliilor este cunoscută și sub denumirea de Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh. A fost numită „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea română „Rosalia”, consacrată cultului morților.

Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea sărbătorii de Rusalii este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară. Denumirea de Cincizecime vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște.

mosi

 

Tradiții de Rusalii

Moșii de vara, ținuți în sâmbăta Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morților. Înainte se credea ca sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterana în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca aceasta reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi în satele bucovinene.

nedeia-joc_42232700
În timpul sărbătorii Rusaliilor, timp de trei zile, începând de duminică și până marți, în satele din Oltenia și dintr-o parte a Munteniei se joacă Călușul, un obicei străvechi care în această parte a țării a fost deosebit de prezent.

 

De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn (cofe, cofaiele), împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate bucovinene Moșii de vară încep încă în dimineața sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite din timp, iar lumânările ard întreaga perioada în care se desfășoară ceremonialului de pomenire.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vara pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinei.

Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zâne, șoimane, milostive, doamne, împărătesele-văzduhului, ursoaice, etc. Rusaliile erau respectate, dar nu îndrăgite pentru că aduceau tot felul de boli. Oamenii nu știu câte sunt și nu le spun pe nume, ca nu cumva să le supere. Rusaliile umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh și cauta locuri neumblate. Locurile unde au jucat, rămân arse și neroditoare.
Din unele legende aflăm ca Rusaliile răpesc din când în când un tânăr frumos, ca să joace cu el. Când este eliberat, tânărul nu are voie să le descopere altora cântecele lor şi nici să le mărturisească semenilor ce a văzut.

Ce nu trebuie să faci de Rusalii

Să nu mergi ”la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec. Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa. Să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele.  De Rusalii, dar și 9 săptămâni după, nu se mai culeg ierburi de leac.

Avem concurs!

Împreună cu Art&Craft organizăm în aceste zile de sărbătoare și un concurs.

Pe blog, aștept de la voi să-mi povestiți despre obiceiurile și tradițiile din zona voastră legate de moșii de vară.

Concursul începe astăzi, 18 iunie şi se desfășoară timp de-o săptămână.

Răsplata vine de la partenerii mei  Art&Craft şi constă în trei farfurii de dimensiuni diferite. Farfuriile sunt realizate de meșterii populari de la Horezu.

Câştigătorul va fi anunţat pe blog, dar şi pe paginile de facebook Tarancuta Urbana şi Romanian Art&Craft.

Așadar, mult succes!

 

Magazinul Art & Craft Design se găsește în toate aeroporturile din țară, dar și online pe www.artandcraft.ro. Aici găsiți cele mai interesante idei de cadouri de destinație și de suveniruri pentru prietenii voștri din țară și străinătate: obiecte de arta populară și de artizanat, produse tradiționale românești, tricouri și genți personalizate, ciocolată și prăjituri de casă și multe multe altele. Intrați pe site și sigur nu veți regreta!

Odată cu lansarea acestei campaniilor privind susținere meșterilor populari, Art&Craft a lansat și un canal pe Youtube unde pot fi vizionate filmele de promovarea ale meșterilor și unde, evident merită să vă abonați.

13 thoughts on “Azi sunt Moșii de vară! Tradiții și obiceiuri de Rusalii. Avem și concurs!

  1. Eu m-am nascut intr-un sat frumos Liesti-Galati din Moldova si pana sa plec la oras am cunoscut traditiile si obiceiurile satului meu din plin ! Iubesc Rusaliile de mica fiindca stiam ca in aceste zile, parintii nostri nu se mai duc la munca campului si ne vor face bunatati la cuptorul de lut din bucataria de vara.Mama impreuna cu matusa mea, Soltanica se sculau cu noaptea-n cap si faceau paine de casa , coapta pe frunze de hrean si 2-3 tavi cu placinte aurii cu ingrediente din batatura:oua si branza dar si faina proaspat macinata la moara din sat.Se facea cate un ceaun de lapte cu orez in care puneau coaja de lamaie si de portocala. Eu ramaneam la urma si curatam ceaunul de tot ce eram mai bun !! Cirese culegea tata din ciresul de la fantana si le agata la toarta canilor sau a galetilor date de pomana.Prima data, mqama, ne dadea noua de pomana(era o vorba”satura-i intai pe ai tai si apoi fa milostenie !”)apoi mergea de impartea la cumetri , la bunici si la alte rude. Ne vizitam , ne ospatam si nu pot uita aerul de sarbatoare de pace si liniste! Toata lumea era multumita,se vorbea calm iar noi copiii eram cei mai fericiti !!

  2. eu sunt olteanca,chiar daca sunt casatorita in brasov.imi amintesc cu placere de traditiile oltenesti,si le pastrez chiar si in ardeal.de rusalii,se duc spice de grau la biserica,apoi se aduc frunze de nuc.se pmenesc mortii,in slujbele de la biserica,si lumea o tine intr-o sarbatoare timp de 2 zile.asta,in ardeal.dar parca tot la mine in oltenia e mai frums.mesterii,ca dei din horezu,care duc mai departe olaritul si definitia ,,la tara,,.ador obiectele facute de ei.sau,,targurile,,care se fac de rusalii cu muzica si vie buna;calusul nostru oltenesc.si sa nu uitam de ,,parastasele,,facute pentru cei care nu mai sunt printre noi…farte frumo.
    mi-as dori sa castig vasele pentru a avea cu mine in ardeal,ceva pur oltenesc,de care sunt mandra.

  3. La noi, (Prahova), in aceasta zi se impart vase (strachini, farfurii) cu orez cu lapte, cirese si alte dulciuri,cu tacamuri aferente, impodobite cu flori. Se merge la cimitir cu frunze de nuc. (crengute).

  4. Strabunica mea este venita din Basarabia si de la ea ne-au ramas niste traditii putin mai altfel. La ei in zona se spune ca in aceasta zi, Cerul comunica cu Pamantul, iar cei morti pot trece in lumea noastra. Scopul „vizitei” este de a veni sa se ospateze cu cei dragi, prieteni si familie, la o masa mare. De aceea in aceasta zi toata familia trebuie sa se stranga impreuna la o masa mare si sa isi cinsteasca si vecinii cu pomeni. E musai sa se dea de pomana cirese in canuti de lut, cu stergar alb legat de tortita, o sticla de vin rosu si o ulcica cu miere de albine. Strabunica tine si acum obiceiul asta si da de impartit la cunoscuti astfel de bunatati, pentru ca ea crede cu tarie ca daca nu respecta traditia cei morti se vor intoarce pe lumea cealalta flamanzi si vor manca pamant. De asemenea, se merge si la cimitir si se pomenesc mortii, se da de impartit si se stropesc mormintele cu apa si vin. Asta facem doar noi, caci unde locuim de ceva timp nu am vazut sa se practice acest obicei… In schimb imi place ideea din spatele obiceiului- reuniune cu familia, ospatul cu toate neamurile- un obicei frumos ce merita pastrat, mai ales in acest secol in care indepartarea de conceptul de familie si traditie se face intr-un ritm mult prea alert si tindem sa ne uitam radacinle (iar asta din punctul meu de vedere e mai mult decat instrainare-este alienare).

  5. La noi in Ardeal,se obisnuieste sa se aduca de la biserica spice de grau sfintite si se pun la icoane. Iar cand ai o durere, se spune ca daca atingi spicele de locul respectiv iti trece.

  6. In zona Dobrogei se continua traditia mostenita din batrani, De mosi se impart vase de lut , cani ,umplute cu dulciuri, Se leaga de cozile canilor ciorchini de cirese , flori de tei, gura leului, crini .Si merg la familiile tinere sau la cei nevoiasi

  7. La noi in Oltenia se dau de pomana pachetele cu diverse bunatati ,in special fructe-cirese,visine.iar maine de Rusalii,tot satul are cram,un fel de FII satului,toti copii plecati ne intoarcem in satul natal si petrecem alaturi de familii

  8. In Moldova (Husi, Iasi) se da de pomana; mama da mereu de pomana lapte cu orez si sarmalute.

  9. La noi, in se merge mai intai la biserica sa se sfinteasca bucatele gatite ( orez fiert cu lapte si indulcit, placinte cu branza „poale-n brau”, cani cu putin vin, decorate cu cirese si bomboane, biscuiti), apoi cu toate cele sfintite se merge la cimitir si se da de pomana.

  10. In judetul Iasi, in satul bunicilor mei, se dau de pomana , in ziua numnita Mosii de vara, farfurii cu mancare ( sarmalute in fruze de fita de vie noua ) , cani ( umplute cu cirese, visine, capsuni ). Se spune ca abia dupa ce ai dat ceva de pomana, oricat de putin, poti incepe muncile in gospodarie in aceasta zi de sambata si de pomenire. De Rusalii nu stiu sa fie vreun obicei deosebit, stiu insa ca era sarbatoarea preferata a bunicii mele paterne si o asociez cu visinii bogati , cu crengile rosii de fructe lasate spre pamant. .

Comments are closed.