Ce vinuri bem la masa de Paște

În toate zonele României, sărbătoarea Sfintelor Paşti cuprinde, pe lângă primenirea spirituală, şi o serie de pregătiri legate de masa tradiţională, la care participă, de regulă, toţi membrii familiei.

Conform prof. dr. Liviu Dejeu (în cartea “Vinul şi sănătatea”), în mod obişnuit, la o masă se beau între unu şi trei tipuri de vin, în funcţie de preferinţele consumatorilor, de posibilităţi şi de caracterul mesei, dacă aceasta se serveşte în familie, între prieteni, este o masă festivă, o masă tradiţională etc.

Mâncărurile se servesc la masă într-o anumită ordine, respectându-se o gradare a gusturilor, şi anume: nu se servesc la începutul mesei mâncărurile foarte condimentate, felurile de mâncare sărate le preced pe cele dulci. Tot aşa, şi vinurile trebuie să respecte anumite reguli: vinurile tinere se servesc înaintea celor vechi, cele uşoare înaintea celor mai corpolente; cele reci înaintea celor aduse la temperatura camerei; cele seci se servesc întotdeauna înaintea celor demiseci, demidulci şi dulci; vinurile albe seci, înaintea celor roşii; iar cele roşii înaintea celor albe dulci.

În ţara noastră, există obiceiul ca înainte de masă să se servească ca aperitiv o băutură spirtoasă, în special ţuica, “băutură eminamente naţională“, cum o numea epigramistul Păstorel Teodoreanu, dar în ţările occidentale se consideră că acestea sunt prea “agresive” pentru bolta palatină. Prin urmare, este de preferat ca, în aşteptarea mesei, să se servească un vin spumant sec sau vinuri licoroase.

Aperitivele, fie ele calde sau reci, se armonizează foarte bine cu vinuri albe seci, cum ar fi Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian, Traminer, Aligoté, Galbenă de Odobeşti, Zghihară de Huşi. La masa de Paşti, însă, principalul aperitiv este reprezentat de ouăle roşii, care se asociază tot cu vinurile albe seci, tinere, cum ar fi Fetească regală, Frâncuşă, Crâmpoşie, Galbenă de Odobeşti, Zghihară de Huşi, Mustoasă de Măderat. Un alt preparat tradiţional pentru masa de Paşti este reprezentat de drobul de miel, care se armonizează cu vinurile albe demiseci, cum ar fi Fetească albă, Pinot gris, Sauvignon, Traminer. Drobul de miel, însă, poate fi servit atât ca aperitiv, cât şi alături de friptură, situaţie în care va fi însoţit de un vin roşu.

La supe, ciorbe, creme, de obicei nu se recomandă vinuri, iar borşul de miel servit la masa de Paşti se înscrie în aceeaşi categorie. Excepţie fac doar anumite ciorbe concentrate din peşte, care pot fi însoţite de un vin alb sec, tare, sau de vinul care va acompania felul următor de mâncare. Pentru mâncărurile din carne de miel, cum ar fi stufatul de miel, se servesc vinuri roşii uşoare: Cadarcă, Băbească neagră, Pinot noir şi Fetească neagră. De regulă, vinurile roşii extractive, robuste, intens colorate, cum ar fi Cabernet Sauvignon şi Merlot se armonizează cu mâncărurile mai grele, picante, preparate cu sosuri colorate, din carne de vită sau de oaie.

De la masa de Paşti nu pot lipsi tradiţionalele sarmale, care sunt cel mai bine apreciate alături de un Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră sau Băbească neagră.Mai mult decât atât, epigramistul Păstorel Teodoreanu recomandă ca sarmalele din carne de porc şi viţel să fie fierte în vin alb şi rumenite la cuptor. Friptura de miel la tavă se însoţeşte de vinuri roşii precum Fetească neagră, Cabernet Sauvignon sau Merlot.

Şi, pentru că orice masă se încheie cu un desert, şi masa de Paşti este încununată de servirea tradiţionalelor copturi pascale, respectiv pasca şi cozonacii. Acestea se servesc cu vinuri albe sau roze, dulci, precum Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin. La sfârşitul mesei, vinarsul sau coniacul va însoţi cafeaua, ele îndeplinind şi funcţia de băutură digestivă.

Un alt element important în servirea vinului îl constituie paharul. Acesta trebuie să fie mai larg la bază şi îngustat la gură, permiţând astfel concentrarea aromelor, şi trebuie să aibă un picior subţire, dar solid, suficient de înalt pentru a putea fi ţinut în mână. De asemenea, paharul poate fi ţinut şi de talpa piciorului, dar nu se recomandă contactul mâinii cu cupa paharului, pentru a nu-i modifica temperatura.

Sursa: Agerpres

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com