Cetatea Făgăraș, singura cetate care nu a fost cucerită. Mihai Viteazul a donat-o soţiei sale, Doamna Stanca |

La Cetatea Făgăraș se lucrează din plin. Faptul că Cetatea a fost inclusă într-un top de elită a determinat autoritățile să se miște. Am fost la Cetatea Făgăraș când aveam vreo 12 ani. Mi-a rămăs imaginea clară: un castel înconjurat de o apă.

Cetatea Făgăraş este al doilea cel mai frumos castel din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post. Cetatea a fost construită pentru a apăra Transilvania de tătari şi de otomani. Este singura din ţară care mai are canal de apărare cu apă, acest lucru a făcut și diferența cu celelalte cetăți și castele.

Cetatea a devenit celebră în momentul în care a fost preluată de Mihai Viteazul. Domnitorul a donat-o soţiei sale, Doamnei Stanca, care a locuit un an la Făgăraş. Aşa a ajuns castelul să fie locaţia cea mai căutată pentru balurile Transilvaniei. A fost perioada de glorie a edificiului. Cetatea Făgărașului are de toate: o istorie veche din care nu lipsesc asediile, dramele, petrecerile opulente sau execuțiile în chinuri lungi sau mai rapide, în ștreang, tezaurele dosite în turnuri, fără a suferi nicio înfrângere.

La Făgăraş se ţineau patru baluri în fiecare an. La petreceri participau toţi nobilii transilvăneni, peste 1.000 de persoane. Istoricii spun că nobilii tăiau şi câte 50 de purcei pentru o petrecere de la care nu lipseau vinul roşu şi dansurile de societate. Pe lângă balurile renumite în toată Transilvania, Doamna Stanca organiza în cetate şi serate muzicale la care participau soţiile nobililor din zonă. După moartea lui Mihai Viteazu, cetatea a devenit fortăreaţă militară, iar Doamna Stanca avea să ajungă prizonieră între zidurile ei. Cetatea Făgăraş, în perioada comunismului a fost transformată într-o închisoare de temut în care au fost torturaţi deţinuţii politic. Numărul celor care au pătimit între zidurile cetăţii, pentru că au refuzat să se supună regimului communist, nu se cunoaşte cu exactitate.

În clasamentul celor mai interesante zece castele din lume, recomandate persoanelor care apreciază arhitectura, pe primul loc se află Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).

Cetatea Făgăraş a fost iniţial folosită pentru apărare. „În secolul al XV-lea, cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş era o cetate militară, avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri bastioane la colţuri şi un turn de avanpost, de tip barbacană, pe latura de est. Între anii 1528-1541, Ştefan Mailat, stăpânul domeniului feudal al Făgăraşului, transformă cetatea militară de apărare într-un castel senioral fortificat. Zidurile exterioare de pe latura de nord şi de sud sunt dublate, prin interior, iar în spaţiile create a fost aplicată umplutura de pământ, realizându-se astfel ziduri de 8 metri grosime“

„Între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului, a existat una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politic. Cifra exactă nu se ştie, dar se pare că la Făgăraş au fost închişi între 600 şi 1.000 de deţinuţi politic. Nu se ştie exact nici câţi au murit, fiindcă erau înmormântaţi pe ascuns, în timpul nopţii, în gropi comune sau în cimitir“, spune Gheorghe Dragotă, directorul Muzeului „Ţării Făgăraşului“.

Cetatea a devenit între timp muzeu, iar Consiliulul Judeţean Braşov a alocat 11 milioane de lei pentru restaurarea sa. Are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri. Reprezentanţii Muzeului Ţara Făgăraşului vor să amenajaze în cetate şi un Muzeul dedicat Reginei Maria, unde să fie expuse obiectele donate de Casa Regală. În memoriile Reginei Maria, Castelul de la Făgăraş este comparat cu Castelul Bran, acolo unde se află acum o parte din patrimoniul regal ce ar putea fi adus la Făgăraş. Regina Maria a fost la Făgăraş în 1921, când în cetate se afla un lagăr de comandament al ruşilor albi.