Menu

De ce se leagă șnurul de mărţişorul de copac

Astăzi este ultima zi în care mai purtăm mărţişor. Următorul … anul viitor!
martisor 2

 

Mâine, indicat înainte de răsăritul soarelui, trebuie să vă daţi jos de la mână şnurul de mărţişor şi să-l legaţi de ramura unui copac sau de o floare, cu convingerea că toate dorinţele voastre se vor împlini. Tradiţia spune că atunci când venea primăvara, oamenii obişnuiau să lege de copaci funii albe şi roşii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Această măsura de precauţie era luată pentru a preîntâmpina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor şi i-ar fi putut împiedica să rodească.
În unele zone şnurul avea legat de el şi o monedă, iar fetele purtau mărţisorul până când înfloreau copacii, apoi legau marţişorul de trunchiul unui copac, iar cu moneda rămasă îşi cumpărau brânză, pentru a avea o faţă albă şi frumoasă tot anul.

Simbolul şnurului de mărţisor realizat din cele două părţi răsucite, una alba şi cealaltă roşie, a fost iniţial folosit de daci înainte ca romanii să-i cucerească. Pe acea vreme şnurul era alcătuit din alte doua culori: alb şi negru. Culoarea neagră reprezintă lâna neagră dată de Baba Dochia nurorii sale, şi simboliză întunericul iernii. Partea albă simboliză lumina primăverii. Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru în alb prin sacrificiul fetei. Din această cauză partea roşie din mărtişor reprezintă sângele şi sacrificiul.

No comments

Gandeste-te la toate lucrurile frumoase de langa tine si fii fericit – Anne Frank

Feed Instagram

Something is wrong.
Instagram token error.
Load More
VREI SĂ FACI O PLIMBARE? Prognoza pe trei zile! Vezi aici cum va fi vremea!
17°
cer senin
humidity: 59%
wind: 2m/s W
H 27 • L 22

NEWSLETTER

Rămâi la curent cu noutăţile de pe Ţărăncuţa Urbană

PINACOTECA BUCUREȘTIULUI – UN PROIECT INTERBELIC

Ziua cea mare1 august 2017
Locatia: Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu După 26 de ani, Pinacoteca Municipiului București își redeschide colecțiile în fața publicului, oferind o retrospectivă a principalelor donații, Ioan Movilă si Filip Marin, precum și a celor mai reprezentative lucrări achiziționate în perioada interbelică.

Roxana Toma ( tarancutaurbana.ro ) pregătește colecția de perne Arta amintirii

Tarancuta Urbana

Facebook
Pinterest
Instagram