Anul acesta, de ziua Iei, mutăm agitația urbană la sat. Acolo unde veșnicia își are locul, acolo unde sămânța rodnică a lui Brâncuși a fost plantată. Echipa de la România autentică împreună cu Cristina Chiriac ne duce în ultimul week end din cireşar la Hobiţa.
Cristina Chiriac, fondator Flori de ie, Presedinte Asociatia Nationala a Antreprenorilor
Meșteșugari din toate colțurile României, din Moldova de peste Prut, Serbia și Ucraina, designeri de produs, pictori, sculptori, opincari și gurmanzi și-au dat întâlnire la Hobița.
Hobiţa este un sat mai vechi de 1500, când apare prin actele vechi. Cândva i se spunea Ohabiţa. Pe la 1900, era un cătun liniștit cu două biserici de lemn, cu multe case sculptate priceput, cimitirul era plin de troiţe şi cruci înflorate. Pe atunci, Hobița avea o mulțime de meșteri care îmbinau talentul de constructor cu iscusința unui decorator. Așa că nu e de mirare că Brâncuși a avut destule repere. Acum, Hobiţa e la fel de frumoasă. Vizitele turiştilor nu mai sunt o surpriză pentru săteni, iar toți știu că turiştii se îndreptă spre casa maestrului.
Maestrul se naşte în 1876 într-o familie de cioplitori. Erau şase băieţi şi o fată. Merge în sat la şcoală dar încrustează banca cu numele lui şi este pedepsit! Mama îl duce la școală în satul vecin. La 11 ani fuge de acasă, la Târgu Jiu. Este găsit și adus iar la școală. Neastâmpărat, fuge din nou…de data aceasta la Craiova, unde începe și marea sa aventură. Pune pariu cu patronul că ciopleşte o vioară. O face şi pentru a fi testată o da unul lăutar să cânte cu ea. La final acesta spune: e mai bună chiar decât a mea! Ajunge la școala de arte și meserii, apoi la București. A rămas faimos drumul său pe jos până la Paris, unde îl cunoaște pe Rodin, care de altfel îi va fi și discipol. A vrut la un moment dat să se întoarcă în România, dar nu i-a fost permis accesul. Câteva luni mai târziu, își donează operele și schițele statului francez. Moare la Paris, la 81 de ani, cu amărăciune în suflet că nu a fost lăsat să se întoarcă acasă.
Casa memoriala Constantin Brancuşi păstrează elemente de mobilier şi decoraţiuni specifice acelor timpuri în care s-a născut, a crescut şi s-a format Brâncuşi. Mica, dar bine proporţionată, casa are, la nord, vedere spre lanţul usor arcuit al Munţilor Valcan.Biserica din Hobiţa a fost construită din lemn în anii 1774-1775, însă a fost arsă de către turci în timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din 1821, fiind ulterior reconstruită tot din lemn. Unul din ctitorii bisericii este Ion Brâncuşi, bunicul sculptorului. Casele de lemn din sat şi din împrejurimi, pârâul Bistriţa, Biserica din lemn din Peştişani şi stejarul lui Tudor Vladimirescu din Brădiceni sunt cele mai importante atracţii turistice ale zonei.
Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com
Lasă un răspuns