Tradiţia încondeierii ouălor în Bucovina este o artă moştenită din moşi strămoşi şi se practică în Joia Mare de dinaintea Paştelui. Mai mult, încondeierea ouălor este o artă pe care oamenii din Bucovina o respectă cu sfinţenie, fiind inspirată din costumele populare, din motivele tradiţionale şi din natură.
Gospodinele aleg ouă proaspete de găină şi raţă. Au şi o reţetă pentru deosebirea ouălor proaspete de cele vechi. Le scufundă în apă. Ouăle proaspete cad la fund, cele vechi se ridică la suprafaţă. Apoi, ouăle trebuie musai golite. În acest fel ele pot fi păstrate şi peste 100 de ani. Golirea oului mai este necesară pentru a elimina riscul ca la o spargere accidentală să avem un miros neplăcut. Golit, oul devine mai uşor la încondeiat.
De asemenea, ouăle de casă se spală doar cu apă, dar cele din comerţ trebuie uneori degresate folosind şi puţin detergent.
Tehnica folosită este cea a împistruirii cu ceară naturală de albine, foarte complexă şi extrem de greu de realizat sau de reprodus. Se lucrează cu ouă de găină, de raţă, de gâscă şi chiar de struţ. Culorile folosite sunt: alb – care simbolizează viaţa, cerul, galben, care simbolizează pâinea cea de toate zilele, roşu, înseamnând viaţa, sângele, iar negru pământul. Fiecare ou încondeiat în felul său are o seminificaţie.
Urmăreşte povestea ouălor încondeiate din trei comune din Bucovina în materialele de mai jos:
Arta încondeierii ouălor cu ceară în comuna Moldoviţa, judeţul Suceava
Arta încondeierii ouălor cu ceară şi vopsea în comunca Bălcăuţi, judeţul Suceava
Arta încondeierii ouălor cu vopsea în comuna Gemenea, judeţul Suceava
Produsele prezentate se găsesc în magazinele Art&Craft din aeroporturi şi pe www.artandcraft.ro!
Aşadar, în Bucovina, tradiţia vopsitului ouălor a fost ridicată la rang de artă. O întreagă tradiţie păstrată de sute de ani se ascunde în modelele şi culorile ouălor încondeiate.
Cum se încondeiază ouăle în Transilvania, Banat şi Maramureş
Dacă am văzut cum stau lucrurile în Bucovina, să vă spun acum cum se încondeiază ouăle în Transilvania şi Banat. Aici se folosesc forme geometrice clare, directe, linii şi spirale. Sunt întâlnite simbolurile solare, telurice, ale crucii şi ale plantei. Împărţirea oului respectă linia mediană, a ecuatorului, cu partea deasupra reprezentând astralul, cerul cu apele necreate, cu apele cerului, cu ploaia, iar partea de jos semnificând pământul.
De exemplu, în Maramureş sunt populare ouăle împiestrite. Un proces, de altfel migălos care necesita multe etape. Se lucrează cu trei rânduri de ceară şi tot atâtea de vopsea. Trebuie să se răcească bine între straturile de ceară şi vopsea, altfel nu ies, culorile. După ce se aplică primul strat de ceară, oul se bagă în vopsea galbenă şi după ce se usucă se lucrează cu ceară pe galben. Se bagă apoi în vopsea roşie. Pe această vopsea se lucrează cu ceara mai groasă pentru a nu se şterge. La final se bagă ouăle în vopseaua închisă la culoare – verde, albastră sau chiar neagră.
Despre tradiţii şi superstiţii v-am scris aici:
urmăreşte Ţărăncuţa Urbană pe Facebook
Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com
Lasă un răspuns