Menu

În luna mai înflorește laleaua pestriță, floare pe cale de dispariție în România. Biologii încearcă s-o înmulțească în laborator

În luna mai, în câteva regiuni restrânse din România, înfloreşte laleaua pestriţă. Laleaua pestriță este o specie sălbatică, autohtonă, aflată pe lista plantelor pe cale de dispariţie. O legendă spune că laleaua pestriță ar fi fost descoperită în Antichitate de prinţesa Daria, fiica lui Da­rius, împăratul Persiei.

Angajaţii Centrului de Cercetări Biologice din Jibou au început un program care vizează înmulţirea lalelelor pestriţe în condiţii de laborator. Acest program ar urma să contribuie la salvarea acestei specii ameninţate, înscrisă deja în Cartea Roşie a speciilor aflate în pericol. Potrivit reprezentanţilor Centrului, ”spre surpriza tuturor, lalelele pestriţe au fost găsite nu doar în ariile protejate special instituite pentru a asigura protecţia lor, ci şi în flora spontană din apropierea rezervaţiei de la Racâş-Hida”. Această rezervaţie naturală a fost creată pentru a proteja o altă specie aflată în pericol de dispariţie, narcisa sălbatică. Cu ajutorul plan­telor recoltate de biologi din flora spontană, lalelele pestriţe vor fi înmulţite şi replantate.

016c1ec9e4cd1ee95c7c2fbfe3b3d5ef

 

511c520ecd5ecb9782769540f62b7bb8

 

0ef27b4b1c260632d6fd19b502626fac

 

b6b6cf0d7fbd46da329c2b246909672f

Laleaua pestriţă este cunoscută pentru petele sale de mov şi de alb, care amintesc de desenul unei table de şah. Ca urmare a aspectului său neobişnuit, oamenii din popor au botezat această floare cu numele de bibilică, pentru că petalele lalelei pestriţe amintesc de penajul acestei păsări de curte. Pe cât de frumoasă este, laleaua pestriță are un miros dizagreabil, asemănător cu cel de blană udă de animal Există atât exemplare închise la culoare, negru-violaceu, dar şi exemplare albe, în cadrul aceleiaşi specii.

173613e91a0d087f90ded4b69aaf6f07

 

29bad3fe03efed7b124f9ca6744a0aa3

O legendă frumoasă spune că laleaua pestriță ar fi fost descoperită în Antichitate de prinţesa Daria, fiica lui Da­rius, împăratul Persiei, care şi-ar fi dăruit toate florile din grădină pentru a primi un fir de lalea pestriţă. Această legendă a dat un alt nume popular pentru laleaua pestriţă, ”Floarea de şah”. În flora spontană din România, laleaua pestriţă poate fi întâlnită în zonele umede, de la marginea pădurilor  de şes şi de deal din nordul Moldovei, Transilvania, dar şi în zona Carpaţilor de curbură. Fritillaria meleagris este menţionată în lista specii de floră şi faună ocrotite pe raza judeţului Buzău, iar în judeţul Cluj fost identificată pe Valea Șard în anul 2003.

Biologii nu au reuşit să descifreze toate tainele acestei specii aflate în pericol, astfel că nu există cunoştinţe certe legate de originea acestei specii, ci doar ipoteze. Una dintre ele spune că lalelele sunt originare din zona vechii Persii, de aceea această floare este reprezentată simbolic şi pe drapelul Iranului. Laleaua este simbolul mai multor populaţii cu origine asiatică, de la cele turcice până la ma­ghiari.

No comments

Lasă un răspuns

Tarancuta Urbana

Facebook
Pinterest
Instagram