Linaria vulgaris sau Gura Leului Sălbatic – o plantă medicinală de la marginea drumurilor
Linaria vulgaris sau Gura Leului Sălbatic – o plantă medicinală de la marginea drumurilor
Linariţa face parte din flora spontană din America, Canada şi Europa. În Romania se dezvoltă în poieni, fâneţe, la marginea culturilor sau a drumurilor, tufărişuri, de la câmpie până în zona montană inferioară sau este cultivata ca plantă decorativă.
Suportă bine uscăciunea şi temperaturile ridicate, ca şi lumina directă. Vegetează pe soluri uşoare, nisipoase sau chiar prin pietrişul terasamentelor. Se întîlneşte în toată ţara, din zona de cîmpie pînă în cea montană inferioară, cantităţi mai mari putând fi recoltate pe marginea căilor ferate la Jamul Mare (jud. Timiş), Rupea (jud. Braşov), Vereşti (jud. Suceava), Filiaşi (jud. Dolj).
Linariţa ale cărei flori se aseamănă cu cele de gura-leului este considerată planta dăunătoare în culturi. Florile sunt galben intens, iar buza inferioară este de-un galben intens sau portocaliu.
Planta are rădăcini scurte, în schimb tulpina creşte până la 90 cm înălţime, frunzele sunt lanceolate, ascuţite la vârf, de culoare verde intens.
Principalele proprietăţi ale Linariţei sunt: emolientă, depurativă, laxativă, diuretică, antihemoroidală, sudorifică, curaţă ficatul şi căile urinare şi ajută la impotenţă.
În fitoterapie sunt folosite florile ce trebuie recoltate în lunile iunie- septembrie. Se recoltează întreaga parte aeriană foliată, de preferat la începutul înfloririi, când nu apar fructificaţiile, adică din iunie până la începutul lui septembrie, prin tăierea tulpinilor cu secera sau cuţitul.
După ce se îndepărtează plantele îmbătrânite, pline numai cu fructificaţii, ca şi frunzele brunificate de la baza, produsul se pune la uscat la umbra în strat subţire, în încăperi bine aerisite, întorcându-se cu grijă la 1-2 zile, pentru a nu cădea frunzele.
Linaria vulgaris sau Gura Leului Sălbatic se seamănă primăvara din luna martie.
Uz intern: Afecţiunile splinei şi ficatului, afecţiuni catarale ale intestinului gros, boli renale, erizipel, hemoroizi, hidropizie, icter, impotenţă, viermi intestinali, constipaţie, detoxifierea organismului – sub forma de infuzie.
Uz extern: Hemoroizi, acnee, leucoree. Pentru toate acestea se fierb florile în lapte, se strecoară si se pot face spălături locale.
La noi se utilizează pe scară foarte redusă, dar în alte ţări se foloseşte ca diuretic, sudorific şi laxativ.
Recomandă:
