Muzeul Satului din Sibiu. Două zile în Dumbrava Sibiului

Să petreci două zile la Muzeul Satului din Sibiu este ceva de vis. Dar, nu ai cum să ştii dacă nu experimentezi aşa ceva. Este locul ideal pentru a descoperi viaţa tradiţională rurală românescă printr-o plimbare relaxantă în mijlocul naturii, mai ales dacă n-ai avut bunici la ţară, şi evident dacă vrei să ştii cu adevărat cum au trăit bunicii şi străbunicii noştri. Muzeul Satului se află la 4 km de oraşul Sibiu, într-un peisaj încântător, în rezervaţia naturală „Dumbrava Sibiului”.

Am fost anul trecut pentru câteva ore, anul acesta m-am întors, dar pentru două zile. De data aceasta am simţit o confirmare a stărilor trăite anul trecut. Mi s-a întâmplat să văd acolo oameni care vin și ating uși, geamuri, ulcele, garduri pentru că îi încearcă o nostalgie numai de ei știută, după care zâmbesc și spun cu voce tare, cu mândrie: „Aici am copilărit. Asta e casa lui bunicu`. Miroase ca la bunica în casă”.

Muzeul Satului din Sibiu. Oaza de verdeață a orașului

Cei 10 km de alei te vor plimba printre gospodării ţărăneşti, ateliere, bisericuţe de lemn, troiţe, stâne, crame, mori de apă şi de vânt. Interioarele originale atât de bine păstrate îţi vor povesti despre viaţa simplă a ţăranilor români de peste tot din ţară, ocupaţiile lor şi tradiţii.

Ne începem plimbarea din partea stângă, pe lângă lac. Am trecut pe lângă băncuțele și scena de pe lac unde, vara, au loc spectacole. Dar să le luăm pe rând.

 

Cele mai multe mori de vânt din toate zonele ţării le găseşti la Muzeul Astra din Sibiu

 

De cum ai păşit în Muzeul Satului dai nas în nas cu morile de vânt, primele monumente spre care îţi este condusă privirea. Sectorul morilor de vânt este impresionant.

Moara de vânt cu pânze din Curcani judeţul Constanţa este regina morilor. Este un exponat deosebit de valoros, fiind ultimul şi singurul exemplar din acest tip de moară din România care a supravieţuit până în zilele noastre. Moara de vânt cu pânze face parte din tipul morilor de vânt „cu pivot” la care întreaga construcţie împreună cu aripile se rotesc în direcţia vântului folosind în locul aripilor de scândură 12 aripi de pânză sub forma unor vele triunghiulare.

 

 

După moara de vânt cu pânze, urmează ca însemnătate o moară plutitoare din  Lucăceşti, judeţul Maramureş, o moară plutitoare  din Munteni, judeţul Vâlcea, o fântână cu vârtej şi tracţiune animală din Chirnogeni, judeţul Constanţa, o moară de vânt joasă, cu o singură instalaţie –  Enisala, judeţul Tulcea dar şi o moară de vânt cu etaj Dunâvat, judeţul Tulcea. Muzeul din Pădurea Dumbrava Sibiului se mândrește cu cea mai vastă colecție de mori din Europa, peste 30 de mori, unele vechi de aproape două secole și, ce e mai important, funcționale.

 

 

Când este târg, la Muzeul Astra e mare, mare sărbătoare. Aşa cum au fost în zilele de 11-15 august 2017,  în care a avut loc ediția a XXXIV-a a Târgului Creatorilor Populari din România şi la care, evident am participat.

Târgul Creatorilor Populari a reunit peste 120 de meșteri populari din toate zonele etnografice ale țării, dar și din Republica Moldova. Cu toții au adus în Muzeul ASTRA produse autentice (oale și străchini, icoane pe lemn sau sticlă, țesături, ii sau cămăși populare, pălării sau mobilier pictat) și au desfășurat ateliere creative.

 

 

 

 

 

 

Meşterii tradiţionali care vin cu produse la Muzeul Satului au transportul şi cazarea asigurate de către instituţie, iar produsele rămase nevândute sunt selectate de către membrii unei comisii şi rămân spre vânzare în cadrul magazinului de la intrarea în Muzeu. De asemenea, aceştia nu plătesc taxe.

 

 

11 membre ale șezătorii online Semne Cusute au susținut pe toată durata târgului ateliere demonstrative de tors, țesut, croit, cusut sau brodat ii și cămăși tradiționale.

 

 

 

 

          

 

 

 

 

 

Programul Târgului a cuprins și un grup de săteni din Rășinari au pus în scenă piesa de teatru Nunta ciobănească la gospodăria pastorală din Rășinari.

 

 

 

 

Biserica de lemn. Lăcaşul este un monument istoric cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil ”, se află în incinta Muzeului Satului şi are un preot repartizat de la Patriarhia Română. Aici au loc şi nunţi, şi evident nunţi tradiţionale.

 

Scena de pe lac

Aţi obosit? Dacă da, aveţi ocazia să vă trageţi răsuflarea şi să poposiţi pentru câteva minute pe băncile din faţa scenei de pe lac. Dacă aveţi noroc şi de un spectacol … petrecerea este asigurată. În cadrul târgului, formația Schlager – Taxi și Ansamblul de cântec și dans popular al Colegiului Național de Medicină și Farmacie „Romanita” din Chișinău  au susținut concerte pe scena de pe lac.

 

 

 

Cârciuma din Bătrâni – restaurant în Muzeul Satului Sibiu”

 

La Cârciuma din Bătrâni se pot degusta, la propriu, delicatesele bucătăriei tradiţionale, servind cele mai diverse preparate, renumite pentru arta culinară românească. Este vorba despre o cârciumă ţărănească din satul Bătrâni, judeţul Prahova, construită la mijlocul secolului al XIX-lea. Adusă la Sibiu, cârciuma îşi continuă destinul, fiind locul de popas al multor vizitatori. Aici, turiştii au posibilitatea să retrăiască ospeţele de altădată, cu mesele pline ochi de bucate tradiţionale româneşti, udate din belşug de ţuică şi vin.

 

Şcoala din interiorul muzeului

Şcoala din Ticera este o şcoală din lemn descoperită într-un sat părăsit din judeţul Hunedoara şi reamenajată până la cel mai mic detaliu de către o echipă de muzeografi ai muzeului Astra Sibiu. Aproape doi ani a muncit echipa de muzeografi la şcoala din Ticera care păstrează foarte bine urmele a mai bine de un secol de existenţă a unei comunităţii din Munţii Apuseni.

 

 

 

În curând te poţi caza la Muzeul Satului

În prezent conducerea analizează varianta cazării în interiorul muzeului. Câteva case vor fi aranjate astfel încât cine doreşte să înnopteze la muzeu să o poată face în bune condiţii.

 

Iarna, poţi merge la sanius pe aleile muzeului

Iarna, la Muzeul Astra Sibiu, aleile înzăpezite sunt pline de oameni veniţi la distracţie cu săniile sau cu schiurile. Potecile muzeului se transformă în derdeluşuri şi evident te poţi plimba cu sania trasă de cai.

 

Cât costă să ai o casă ca la Muzeul Satului?

O replică a unei case tradiționale vechi de 150 de ani din Mărginimea Sibiului poate fi construită la cerere pentru cine doreşte să achiziţioneze o astfel de locuinţă. Specialiștii muzeului au construit o casă cu trei camere, cu o suprafață totală de 54 metri pătrați și poate fi adaptată la cerințele unui stil de viață modern. Cei 10.000 de euro proprietarul îi plăteşte muzeului, iar el trebuie să-şi costruiască fundaţia, soclu şi să-şi asigure utilităţile.

.

 .

“Muzeul Astra a demarat în premieră naţională un program de conştientizare a populaţiei că suntem datori a respecta şi promova altfel memoria locului. Casa este o copie fidelă a casei existente în muzeu datată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ea poate fi adaptată la condiţiile de trai din secolul XXI. Planimetric, ea prezintă trei încăperi cu o suprafaţă utilă de 54 metri pătraţi. Totul este lucrat manual, mai puţin debitarea buştenilor, dar am aplicat o cioplire în aşa fel încât să închidem porii lemnului pentru a nu fi atacat de insecte. În interior recomandăm lâna pentru izolaţie sau tencuiala de mortar de nisip cu var şi atins puţin cu ciment. Se pot pune instalaţie electrică şi sanitară în oricare dintre cele trei încăperi. Uşile şi ferestrele sunt copii după cele originale, iar podeaua şi tavanul sunt din lemn de brad fasonat”,

Ciprian Ştefan Anghel, managerul general al muzeului.

 

 

Casele de pe bancnotele de 10 lei şi 200 lei

 

Tot la Muzeul Satului din Sibiu poţi găsi casele de pe bancnotele de 10 şi 200 lei. Bancnota de 10 lei este de fapt reprezentată Casa cu blazoane de la Chiojdu, casă reprodusă în Muzeul Satului din București.

 

  

 

27.330 este numărul vizitatorilor Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului în perioada 11-15 august 2017, timp în care s-a desfăşurat şi Târgul Creatorilor Populari din România. Numărul de vizitatori al ediției organizate anul acesta este de aproape două ori mai mare față de cel înregistrat la ediția din anul trecut – 15.865. Acţiunile Muzeului ASTRA sunt posibile cu finanţarea Consiliului Judeţean Sibiu.

Muzeul ASTRA Sibiu, cel mai mare muzeu în aer liber din sud-estul Europei şi cel de-al doilea muzeu în aer liber din lume, ca mărime.  Acesta deține mai mult de 300 de clădiri, precum şi mori de vânt, mori de apă, prese gigantice pentru vin, fructe şi ulei, forje şi structuri hidraulice, cu stiluri arhitecturale din mai multe părţi ale României. Muzeul a fost deschis în 1967, iar în 1989 se adaugă sectorul monumentelor de utilitate publică și socială (biserică, școală, cârciumă, popicărie). Suprafața totală a acestuia este de 160 de hectare și aproximativ 16.000 de piese sunt expuse în muzeu sau în interiorul clădirilor.

Pe scurt, în Muzeul ASTRA te simți ca într-o Românie în miniatură. România rurală, dacă pot spune aşa. Anul trecut peste 500.000 de persoane au vizitat Muzeu Satului din Sibiu, iar anul acesta, până în luna august s-a depăşit deja această cifra.

Muzeul are şi o strategie pe termen lung şi privește reconstituirea peisajului cultural specific din preajma monumentelor, prin conservarea și cultivarea pomilor fructiferi tradiționali, a legume, a cerealelor, a plantelor tehnice și a florilor. Pe lângă toate acestea o prioritate este atragerea de noi categorii de public, apropierea de comunitate, în scopul de a oferi acesteia posibilitatea petrecerii timpului liber în mod creativ. Se realizează permanent ateliere tematice de aproximativ 20 de minute pentru copii şi tineri doritori să afle ce treburi făceau bunicii noştri.

Invitaţia de a vizita şi a participa la Târgului Creatorilor Populari din România de la Sibiu am primit-o de la Răzvan Pascu, Asociaţia Travel Focus. Este minunat să vezi muzeul într-o zi de sărbătoare.

Asociaţia Travel Focus este o organizaţie non-profit independentă şi apolitica, ce urmăreşte să promoveze turismul şi tradiţiile româneşti, să sprijine dezvoltarea parteneriatelor regionale şi locale, inclusiv parteneriatul public-privat, cu scopul de a creşte fluxul turistic, precum şi să cultive spiritul antreprenorial şi educaţia în domeniul afacerilor din România.

Sper că v-am convins că merită să dai o fugă până la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA.