Muzeul Țăranului Român a împlinit 33 de ani de la reformarea sa

Pe 5 februarie, Muzeul Ţăranului împlineşte 33 de ani de la re-fondarea sa în 1990, atunci când Andrei Pleşu, ministrul Culturii de la acea dată, îl numeşte la conducerea Muzeului pe pictorul Horia Bernea, unul dintre cei mai influenţi şi talentaţi artişti români.

Horia Bernea, împreună cu echipa sa, oameni dedicaţi şi pasionaţi, „au făcut să renască un muzeu centenar”, un muzeu viu, misionar, care adună oameni, lucruri şi poveşti.

Muzeografia aparte practicată de Horia Bernea i-a prilejuit, în anul 1996, recunoaşterea internaţională, prin atribuirea trofeului EMYA – European Museum of the Year Award, Muzeul Ţăranului fiind, încă, singurul din România care deţine această distincţie în patrimoniul său.

Prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi, dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea „produselor ţăranului român”, prin atelierele sale de creativitate pentru copii, prin diversitatea activităţilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme, colocvii şi seri culturale etc.), Muzeul Naţional al Ţăranului Român reuşeşte să fie mereu actual.

În prezent, în spaţiile expoziţiei permanente din clădirea monument-istoric, este deschisă expoziţia „Alexandru Tzigara-Samurcaş – Întemeietorul Muzeului Naţional”, care celebrează 150 de ani de la naşterea fondatorului Muzeului Naţional Carol I, supranumit, în epocă, Muzeul de la Şosea. Continuatorul direct al acestui prim muzeu de artă naţională este Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român a luat ființă la ideea lui Titu Maiorescu

Muzeul Naţional al Ţăranului Român este continuatorul unor îndelungate tradiţii muzeale datând încă din 1875 când, la propunerea lui Titu Maiorescu, se va constitui, pe lângă Muzeul Naţional de Antichităţi, cea dintâi secţiune de artă textilă, cu lucrări făcute la ţară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc., de la care colecţiile-tezaur ale muzeului păstrează până azi mai multe exponate.

Ideea înfiinţării unui astfel de muzeu i se datorează şi lui Spiru Haret, care la 1 octombrie 1906 s-a concretizat prin înfiinţarea unui muzeu autonom al artei ţărăneşti: Muzeul de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială, cu sediul în clădirea fostei Monetării.
Clădirea, o ilustrare a stilului neoromânesc inspirat de arhitectura tradiţională, mai ales de cea brâncovenească, este caracterizată de o deosebită expresivitate, fiind completată cu utilizarea elementelor decorative florale şi zoomorfe.

Muzeul Național al Țăranului Român, unul dintre cele mai diversificate muzee din Europa

Muzeul Național al Țăranului Român este unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare.

Este situat în București pe Șoseaua Kiseleff nr.3, lângă Piața Victoriei. Clădirea unde se află actualul muzeu a fost construită în perioada 1912-1941, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești.

În 1953 se numea Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului, iar de la 5 februarie 1990 a fost redenumit în Muzeul Țăranului Român.

DescriereMuzeul Național al Țăranului Român este continuatorul Muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială înființat la 1 octombrie 1906.

Muzeul s-a mai numit Muzeul de Etnografie și Artă Națională, din 1912 Muzeul de Artă Națională iar mai apoi Muzeul de Artă Populară al Republicii. În 1978, muzeul s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului și de Artă Populară. Muzeul este patronat de Ministerul Culturii.

Muzeul a devenit cunoscut pentru colecțiile sale formate din 100.000 de obiecte.