Piscina Floreasca, o carte de vizită a istoricului cartier Floreasca. Acesta a avut prima atestare în secolul XVI sub Mihai Viteazul

Încet încet vine vara. Încet, încet vine vacanța de vară. Încet, încet ne facem planuri de vacanță, iar când nu suntem în vacanță căutăm locuri drăguțe în orașele noastre. În București, de exemplu, unul dintre ele este piscina Floreasca. Aici ai impresia ca ești la mare, dar și la munte 🙂

Piscina Floreasca a fost deschisă în 2014 pe spațiul cu tradiție al Patinoarului Floreasca, oferind o oază de relaxare în tumultul orașului. Piscina este localizată pe strada Mircea Eliade nr. 16, în parcul Floreasca. În 2015 deschiderea oficială a avut loc săptămâna trecută de 1 Mai, odată cu lansarea ”Culinar”, o nouă serie de evenimente ce reunește gourmet-cosmopoliții sub umbrelele terasei urbane..

Dar, până ajungem la piscina Floreasca trebuie să știm istoria cartierului. Nu cred că există cineva care să nu fi auzit de Cartierul Floreasca, mai ales datorită Spitalului de Urgenţă. Este cel mai mare spital din ţară cu acest profil.  În 1906 prof. dr. Nicolae Minovici a înfiinţat un serviciu de ambulanţă care în 1934 s-a transformat în spital cu 60 de paturi. Locaţia actuală a apărut in 1948. Acum este un reper pentru toți românii.

Calea Floreasca, o şosea din nordul Bucureştiului, lungă de 4.6 km care începe din Șoseaua Stefan cel Mare cu care se mărgineşte la Sud şi se termină în Șoseaua Pipera şi Aviației la Nord. Cartierul în care Calea Floreasca are rolul unei axe este un romb care în Vest se mărgineşte cu zona Dorobanţi, iar la Est cu cartierul Tei fiind despărţit de acesta prin şoseaua Barbu Văcărescu. Între ele există o reţea de străduţe cu nume de compozitori celebri, cu preponderenţă ruşi întrucât bloculeţele de 2-3 etaje au fost făcute în anii 1960. Este un cartier aerisit care încă mai are o mare suprafaţă verde dată de parcurile Floreasca, Verdi, Rahmaninov,  cât şi de malul înverzit al lacului Floreasca.

Prima atestare documentară apare în sec. XVI sub Mihai Viteazul, când se pomeneşte de moşia Floreşti de pe Colentina. Pe locul în care astăzi se află cartierul Floreasca exista un sat mare, format din trei vetre: Floreasca de Sus, de Mijloc şi de Jos, mărginaşe al Bucureştilor. Aici se afla în 1608 o mânăstire şi moşia boierilor Floreşti. Prin Floreşti trecea în sec. XVII drumul plăcintei. Biserica Sf. Sofia amplasată peste drum de lacul Floreasca, chiar dacă i s-a pierdut pisania, se ştie din documente că exista înainte de cutremurul din 1736 după care a fost restaurată de boierii Floreşti. Anul 1922 a fost cel de naştere al cartierului Floreasca, întrucât după terminarea primului război mondial, în Bucureşti a apărut un aflux mare de oameni din toate părţile regatului. În 1935 în urma negocierilor cu statul român, firma Ford îşi deschide în cartierul Floreasca o linie de montaj din care ieşeau anual 2500 automobile şi camioane. Unitatea a funcţionat până în 1940 la venirea germanilor, după care a executat comenzi pentru armată, ulterior devenind fabrica Automatica.

În 1936 pe cursul râului Colentina a fost amenajat lacul Floreasca cu o suprafaţă de 70 ha, un perimetru de 3 km. şi o adâncime de până la 5 m. El face parte din salba de lacuri ale capitalei şi este legat de lacul Herăstrău printr-o ecluză şi de lacul Tei de un baraj. Parcul Floreasca a fost proiectat în perioada 1961-1963, pe locul unde se afla „groapa Floreasca”. În anul 1960, în parc a fost construit Patinoarul Floreasca.

Sursa: Piscina Floreasca, Wikipedia

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com