În mitologia românească avem o mulţime de curiozități despre rândunică, această pasăre migratoare simbol al vestirii primăverii. În latină Hirundo rustica, rândunica europeană are spatele și capul negru, burta alba și o gușă roșie sub cioc. Cele două pene lungi din coadă poziționate în V o fac să fie o pasăre rapidă și foarte aerodinamică (zboară cu 160km/h). Fiind o pasăre specială, își face cuib în preajma omului (la geamuri, la streșina casei, în poduri, chiar și în casă folosind pietricele mici și pământ, căptușindu-l în interior cu puf sau paie).
Rândunicile au fost fotografiate de Roxana Bojariu doi ani la rând :). Acelaşi copac, aceleaşi rândunele!
Despre rândunică se mai știe din bătrâni că ea vine de Buna Vestire sau Blagoveştenia, pe 25 martie, considerată din acest punct, vestitoarea primăverii. Cuibul spune despre rândunică că este foarte pricepută. Ea construiește un cuib în maxim 10 zile și curiozitatea este că mereu se întoarce doar în același loc și la același cuib. Puii de rândunică în general în număr de 4-6, după ce învață să zboare, pleacă, anul următor ei își construiesc propriul lor cuib!
Când o rândunica nu mai vine la cuibui ei înseamnă că a murit! Se spune că cel care îi strică cuibul se îmbolnăvește. Tatuajul cu rândunică este foarte popular printre marinari. Se spune că își fac tatuaj o rândunică ca simbol al reușitei parcurgerii primilor 5000 de mile maritime (9260 km) și a doua tatuată după 10000 de mile maritime (18520 km).
În unele zone se protejează cuibul pentru a nu aduce ghinion asupra familiei dacă se strică. Dacă cuibul de rândunică din grajd se strică se spune că vaca dă puțin lapte sau nu mai dă deloc. În Estonia din 1960 rândunica este considerată pasărea națională, cum la americani este vulturul. Rândunicile au adus Maicii Domnului vestea că fiul ei va învia la 3 zile după răstignire și pentru aceasta au fost binecuvântate. În colinde se spune că rândunicile l-ar fi trezit pe Dumnezeu din somn și de aceea ar fi fost blestemate.
În primul război mondial guvernul francez l-a autorizat pe Jean Desbouvrie să folosească rândunicile pe post de mesageri militari (în loc de porumbei). Acesta a reușit să le dreseze și chiar să le dezvolte instinctul migrator!
O legendă despre rândunică spune aşa: Inițial, rândunica a fost o fată care păzea oile, îmbrăcată în haine de bărbat . Un tânăr se îndrăgosti de ea și trebui să treacă prin mai multe teste pentru ca acesta să afle dacă e bărbat sau femeie. Fata trecu cu bine următoarele probe: ea răspunse că un bărbat la întrebarea dacă un anumit lemn e bun de furcă de tors sau de car; buchetul de flori care fusese pus sub perna ei și care trebuia să se ofilească până în zori, fu ținut de câinele ei afară până în zorii zilei și se păstră proaspăt; în sfârșit, cei doi păstori trebuiau să se scalde împreună, dar fata sări în râu îmbrăcată și-l trecu înot, pe malul celălat își scoase pălăria, iar păstorul îi putu vedea frumoasele cosițe afară.Ciobanul încercă să o ia în căsătorie. Se deghiză, o atrase într-un car , unde se afla o furcă de tors din aur, și porni cu mare viteză să o ducă la el acasă. Pe pod fata aruncă inelul în apă și spunse că abia atunci va vorbi cu păstorul când el va găsi inelul. Acesta îl găsi și îi spuse dezmierdând-o: ”Draga mea rândunică, de acum vei vorbi cu mine…”, dar ea se prefăcu în rândunică și zbură pe geam.
Info: Rândunicile au fost fotografiate de Roxana Bojariu doi ani la rând :). Acelaşi copac, aceleaşi rândunele!
Gandeste-te la toate lucrurile frumoase de langa tine si fii fericit – Anne Frank