Menu

Râșca, raiul zmeurei sau cum un hobby se transformă în afacere profitabilă

Râșca, raiul zmeurei: Apuseni Fruct, sau cum un hobby se transformă în afacere profitabilă

 

La 40 kilometri distanță de Cluj, în satul Râșca, sat renumit pentru cartofii de bună calitate cultivați de agricultori din generație, în generație, pe terenurile din zonă, un alt tip de cultură a început să câștige tot mai mult teren.

În urmă cu zece ani, Alin Abrudan s-a aflat printre agricultorii care au renunțat la cultivarea cartofilor pentru a se dedica cultivării arbuștilor fructiferi. La început ca hobby, astăzi însă la modul cel mai serios. Când a pus în pământ primele plante, oamenii din sat îi spuneau că este destulă zmeură sălbatică pe coastă. „Râdeau de mine. Eram un fel de prostul satului”, își amintește Alin Abrudan. De când România a intrat în UE, povestește Alin Abrudan, mulți producători de cartofi din Râșca nu au mai putut face față polonezilor care aprovizionează aprozarele din țara noastră cu cartofi la prețuri extrem de mici. Toamna trecută, de exemplu,  comercianții români cumpărau cartofi din Polonia cu 35 de bani kilogramul.

 

Foto: Dan Bodea

Astfel, Alin Abrudan administrează și lucrează în prezent nouă hectare de arbuști fructiferi, zmeuri și coacăzi în special și a devenit un exemplu de succes pentru producătorii din România. 2015, spune el, a fost cel mai productiv an, însă anul acesta producția o estimează undeva la jumătate din potențial. Cauza: înghețul și vremea rece din lunile martie-aprilie.

„O zi nu ne ajunge să vedem tot, atât de împrăștiate sunt culturile”, aflăm de la domnul Abrudan imediat ce ne „preia” din fața Primăriei din Râșca. Pe drumul care duce la una dintre culturile sale de coacăzi, vedem suprafețe arabile foarte întinse, însă deloc lucrate. În sat nu au mai rămas foarte mulți oameni în putere care să lucreze pământurile, culturile de cartofi care cândva erau mândria locuitorilor sunt tot mai puține și cei rămași în sat se orientează spre o agricultură care să nu mai presupună atât de mult efort.  „Culturile de coacăzi și zmeuri, de exemplu, sunt foarte ușor de întreținut și nu necesită multă îngrijire dacă știi să alegi un soi bun”, precizează agricultorul. Alin Abrudan a ajuns în zece ani să cunoască multe dintre secretele arbuștilor fructiferi, a testat adaptabilitatea soiurilor și le-a selectat pe cele mai productive și mai profitabile.

 

„Sunt foarte multe soiuri de coacăzi și majoritatea culturilor necesită două soiuri compatibile pentru polenizare. Eu am optat pentru soiul Titania, un soi autofertil, polonez, foarte rezistent. De obicei, coacăzul este o plantă foarte sensibilă, dar avantajul este că avem precipitații suficiente și nu prea este nevoie de irigare. Dar coacăzul este, cred, cea mai puțin profitabilă cultură. Zmeurul, în schimb, este cultura pe care ne bazăm cel mai mult”, precizează Alin Abrudan, administrator al firmei Apuseni Fruct.

 

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Potrivit producătorului, zmeura nu îi rămâne niciodată nevândută. Tot ce culege, vinde. Din păcate, însă, tone întregi de zmeură rămân în fiecare vară neculese. „Nu găsesc oameni. Îmi trebuie oameni serioși să mă ajute la cules pentru că zmeura trebuie culeasă la caserolă, foarte atent. Zmeura nu se spală și atunci trebuie condiții de igienă speciale. Avem un depozit intermediar unde facem sortarea și cântărirea. Dar nu se păstrează mai mult de 12 ore la rece, la 4 grade. Există și combine de cules zmeură însă terenul trebuie să fie plan. Aici, la 1000 de metri, totul este în pantă”, explică producătorul.

De zece ani de când a început afacerea cu arbuști fructiferi, Alin Abrudan a testat cam toate soiurile de zmeură. A început cu Rubin Bulgăresc și Cayuga și a descoperit pe parcurs că soiurile, cu cât sunt mai productive și superioare calitativ, cu atât sunt mai sensibile ca plante. „Pe atunci nu aveam foarte multe informații și nu găseam foarte multe soiuri. Încet, m-am îndreptat spre soiurile poloneze pentru că polonezii nu și-au bătut joc de cercetare în agricultură. Mulți mă acuză că nu cultiv soiuri românești, dar diferența de producție este mare”, spune Alin Abrudan.

Ajungem în zona unui teren de aproximativ un hectar unde este cultivată zmeură din soiurile Polka și Norna. Aflăm de la domnul Abrudan că cel mai bine la vânzare merge întotdeauna zmeura.

„La o tonă de zmeură proaspăta vândută, vindem cam 100 de kilograme de coacăz negru și 100 de kilograme de afin de cultură. Coacăzul roșu, sau strugureii, se vând totuși mai bine. Am avut tentative de colaborări cu mai multe supermarket-uri, dar deschidere am găsit doar din partea Auchan. Din păcate, anul acesta nu am putut să încheiem un contract pentru că mi s-a înjumătățit producția în urma înghețului din martie-aprilie. Zmeura proaspătă, cea mai mare parte, o vom duce la standul pe care îl vom amenaja începând cu mijlocul lunii iulie în fostul Polus, unde în fiecare zi îi vom aștepta pe clujeni cu câteva sute de kilograme din toate fructele. Dar, repet, problema este culesul, nu vânzarea”, declară Alin Abrudan.

 

Foto: Dan Bodea

Este frustrant, spune producătorul, când vezi că plantele sunt încărcate, că există cerere, dar că nu are cine să culeagă fructele. „Chiar am zis că la un moment dat vindem tot și ne mutăm undeva într-o fostă zonă minieră unde găsim mână de lucru”, a mai spus Alin Abrudan.

Pe un alt teren din jurul satului, producătorul are și o mică pepinieră unde încearcă soiuri noi de coacăzi, de afini, agriși sau zmeuri. Pentru casă și grădină, spune Alin Abrudan, afinul canadian este ideal. „Nu mă mai iau după ce îmi recomandă un producător sau altul. Am adus soiul Canby din Polonia și am fost asigurat că rezistă și la noi. În al treilea an, când așteptam și noi să obținem producție și să fim pe profit, plantele nu au mai dat frunze și au înghețat. Așa că m-am obișnuit să testez înainte. Primele plante din soiul Polka le-am adus tot din Polonia și costau undeva la un euro bucata. Din trei, ni s-a prins una. După aceea am început să le producem noi”, precizează domnul Abrudan. Producătorul nu a accesat fonduri europene pentru firma pe care o administrează, Apuseni Fruct, deoarece nu i-a plăcut niciodată să depindă de cineva sau să i se impună condiții.

Polka, Glen, Tulameen și Veten, sunt alte soiuri de zmeură pe care ni le prezintă producătorul clujean, explicându-ne diferența dintre ele. Din toate informațiile reținem că nu există soiul perfect. „Glen face niște fructe mari și rotunde, Polka are pulpa fermă, e un soi foarte aromat și se păstrează foarte bine. Dar există o pauză de două-trei săptămâni în producție și atunci golul mi-l acopăr cu Veten. Dacă timp de trei săptămâni nu am fructe, îmi pierd clienții”, spune Alin Abrudan.

Foto: Apuseni Fruct

În condiții optime, după o cultură situată la aproximativ 700 de metri altitudine, cu irigare, îți rămân cam 25.000 de euro la hectar, spune producătorul clujean. „Unii zic că numai cultura de marijuana este mai profitabilă. Munca nu este grea și o familie cu patru membri duce un hectar cu toate lucrările”, precizează Alin Abrudan. Producătorul afirmă că tratamente la culturi aplică doar la înființarea plantației când administrează îngrășăminte, biostimulatori, și poate insecticide.

„E ca în cazul creșterii copiilor. Dacă ai grijă de ei când sunt mici, nu mai ai treabă când sunt mari. 90% din producători renunță însă în primul an. La zmeură nu există erbicid să scapi de buruiană și atunci cultura trebuie plivită manual până se întărește rândul. Vin oameni tineri, cumpără plante, dau o grămadă de bani și renunță în primul an. Pentru noi este bine pentru că ne mai rotunjim veniturile și cu producția de plante”, povestește Alin Abrudan.

Visul lui Alin Abrudan în acest moment este ca într-o zi să renunțe la toate parcelele pe care le deține pe colinele satului Râșca și să cultive câteva hectare de arbuști fructiferi într-un singur loc. Uneori se gândește chiar să își desființeze firma și să revină la vânzarea fructelor „pe marginea drumului”, în baza certificatului de producător, cum făcea la început. „Altfel faci agricultură dacă nu ți se pun piedici”, mărturisește producătorul clujean.

„Zmeură am pierdut anul trecut vreo două tone, ceea ce înseamnă la prețul din Polus, cam 10.000 de euro. Pentru că nu am stropit-o. Profit după zece ari de zmeură ai mai mult ca după un hectar de cartofi și cu un hectar de cartofi îți rupi spatele. Dar eu le recomand tuturor să înceapă cu plantația de coacăze și apoi să continue cu zmeură”, Alin Abrudan, producător

„Când vezi că ai trei tone de zmeură bună de recoltat și nu are cine să o culeagă, este trist”, Alin Abrudan, producător

 

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma
Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma.
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu.
Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu!
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma
Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma. Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei - lăsată moștenire, satul și viața la țară. Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte. Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu. Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu! Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele! Cu drag, Țărancuța Urbană tarancutaurbana@gmail.com

No comments

Gandeste-te la toate lucrurile frumoase de langa tine si fii fericit – Anne Frank

Feed Instagram

Load More
Something is wrong. Response takes too long or there is JS error. Press Ctrl+Shift+J or Cmd+Shift+J on a Mac.
VREI SĂ FACI O PLIMBARE? Prognoza pe trei zile! Vezi aici cum va fi vremea!
20°
cer senin
humidity: 52%
H 27 • L 20
23°
Thu
26°
Fri
28°
Sat
29°
Sun
29°
Mon

NEWSLETTER

Rămâi la curent cu noutăţile de pe Ţărăncuţa Urbană

PINACOTECA BUCUREȘTIULUI – UN PROIECT INTERBELIC

Ziua cea mare1 august 2017
Locatia: Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu După 26 de ani, Pinacoteca Municipiului București își redeschide colecțiile în fața publicului, oferind o retrospectivă a principalelor donații, Ioan Movilă si Filip Marin, precum și a celor mai reprezentative lucrări achiziționate în perioada interbelică.

Roxana Toma ( tarancutaurbana.ro ) pregătește colecția de perne Arta amintirii

Tarancuta Urbana

Facebook
Pinterest
Instagram