Menu

#RoMândria: Când lingura devine artă

 Ţărăncuţa Urbană se alătură campaniei #Romandria, un proiect marca Observator, realizat de Andreea Ţopan, Cătălin Dinu şi Flavius Medan. Andreea vă va face cunoştinţă şi vouă, prietenii Ţărăncuţei Urbane, cu meşteri şi artişti cu mâini de aur care ţin tradiţia vie. În fiecare săptămână, de azi încolo, descoperi „#Romândria”: valori autentice, suflete calde şi o comoară care nu se demodează niciodată, tradiţia.

Chiar, pentru tine ce înseamnă #Romândria?

Aştept să-mi scrii! Cu atât mai mult cu cât jurnaliştii Observator au un BIG TARGET: să-i ajute pe meşterii populari să obţină o lege a lor, care să-i salveze. Hai să le dăm o mână de ajutor!

andreea

guest-post Andreea Țopan
Din Bărăgan şi până în Bucovina, din cetatea Sighişoarei şi până în Maramureş, încă mai avem meşteri autentici, care ne fac obiectele gospodăreşti. Căci fiecare dintre noi are acasă măcar o lingură cioplită-n lemn. În România cu care ne mândrim, unii creatori au moştenit atât talent, încât deşi ajunşi la oraş, şi-au luat dalta în spinare şi lumea în cap ca să facă, din tradiţie, o artă.
 d5fde1c6-baec-49ac-b133-a60dc97d2890
Florin Cramariuc, artist popular: ”Fiind singur la părinţi, mama şi tata aveau treabă în gospodărie. Bunicul, ca să îmi dea de lucru, a adus câteva bucăţi de lemn, un ciocan şi cuie. Şi îmi dădea de lucru. Stăteam pe prag, călare, de-abia învăţam să merg şi băteam cuiele în prag. Şi acum există cuiele în pragul ăla.”
cramariuc la poarta
.
Florin Cramariuc s-a născut şi a crescut între Obcinele Bucovinei. Respectul pentru părinţi, istorie şi tradiţie l-a făcut unul dintre cei mai de seamă bucovineni. L-am găsit, acasă, meşterind. Când i-am bătut la poartă, ne-a întâmpinat zâmbind şi cu inima deschisă, de parcă ne-am cunoaşte de când lumea. Îl întrerupsesem de la muncă, ocazie numai bună să aruncăm şi noi o privire în atelierul lui.
 .
catalin si cramariuc
Florin Cramariuc, artist popular: ”Am nişte comenzi de nişte scăfiţe de usturoi. A început lumea să se reîntoarcă, să zicem, spre ustensilele clasice, tradiţionale. Acelaşi mujdei, făcut într-un mixer, nu are acelaşi gust cu un mujdei făcut într-o scăfiţă tradiţională din lemn. Practic, într-un mixer, se taie fibra, în scăfişă, se sparge şi se leagă.”
Lucrările lui au ajuns peste tot în lume, dar munca o recunoşti uşor în mâinile noduroase.
Florin Cramariuc, artist popular: ”Cine are degetele întregi la tâmplărie, mă îndoiesc că este meseriaş, nu ai cum! Şi nu ai cum să te îndrăgosteşti de ceva în lume şi apoi să renunţi.”
De aceea se zbate să ţină tradiţia vie. Duşmani îi sunt kitsch-ul şi nepăsarea autorităţilor.
Florin Cramariuc, artist popular: ”Nu există, în gospodăria ţărănească, un obiect care să nu aibă o anumită încărcătură simbolistică. De exemplu, scăfiţa. Fără chisălău nu-şi are rostul. Împreună, sunt masculinul şi femininul, matricea vieţii. Din păcate, însă, absolut tot ce vine din afară va fi super finisat şi lăcuit. Lemnul este tratat cu un lac nociv. În aceste condiţii, doar cu efortul dintr-o parte, a meştesugarului, şi dacă oficialităţile nu vor pune şi ele umărul să ajute meşteşugarul, va fi foarte greu.”
IMG_8771
 .
IMG_8790
 .
IMG_8754
 .
IMG_8822
 .
IMG_8824
 .
IMG_8826
 .
Florin Cramariuc are o speranţă. În generaţia tânără din care se mai iveşte timid câte un artist popular. Mark e unul dintre ei. Mark Tudose are 39 de ani şi lucrează în fildeş de Bărăgan – aşa numeşte bunicul lui lemnul de tei. De la el a moştenit şi poveştile, cu tot cu talentul de a scobi, cu blândeţe, lemnul.
Mark Tudose, artist popular: ”Când lucrez lemnul, mintea mea merge undeva foarte departe. Minunat e că din asta trăiesc. Mi se pare că sunt într-un echilibru perfect cu ceea ce fac şi ceea ce sunt. Oamenii, mai mult sau mai puţin conştienţi, în viaţă, caută nişte lucruri esenţiale. Caută dragoste, putere, caută înţelepciune, caută noroc, caută speranţă. Iar eu am adaptat obiectul tradiţional românesc căutărilor oamenilor.
.

Sierra Exif JPEG

.
Într-o dimineaţă din 2005, s-a trezit pregătit să înceapă povestea vieţii lui de meşter popular. Şi-a luat rucsacul în spinare, în care a pus câteva dălţi şi nişte bucăţi de lemn, şi cu un taxi a părăsit Bucureştiul natal pentru Sighişoara. Prima investiţie pe care a făcut-o a fost într-o scândură de lemn, de la un depozit de materiale de construcţii. A traforat-o şi şi-a făcut primul panou. Aşa a început să vândă linguri cu poveşti.
Mark Tudose, artist popular: „Am o bufniţă, simbolul înţelepciunii, pentru că vede acolo unde oamenii nu văd. Dacă o să vedeţi prin România linguri cu două păsări, să ştiţi că ele sunt ale îndrăgostiţilor.”
.
WORKSHOP 2
 .
Acum, omul-lingură, aşa cum mai e cunoscut Mark Tudose, are două galerii de artă incluse în topul mondial al destinaţiilor turistice – http://thespoonman.ro/
E convins că în tradiţie găseşti România autentică şi mândră. Şi că noi o putem păstra vie.
.
a5012012-9032-46b9-ba99-201d642736b9
Mark Tudose, artist popular: ”O mare parte din tineri au o deschidere către frumos, către arta populară, către tradiţii şi obiceiurile noastre. De ei depinde viitorul meştesugului în România. Dacă instituţiile nu fac susţinute eforturi să deschidă ochii tinerilor asupra a ceea ce am putea avea de pierdut, dacă nu facem ceva, dacă nu există această susţinere, meştesugul inevitabil moare.”
Foto: Catalin Dinu

No comments

Lasă un răspuns

Tarancuta Urbana

Facebook
Pinterest
Instagram