Tradiții și superstiții despre Joia Mare. Multe s-au uitat, puține s-au păstrat

Se spune ca somnul nu cade bine in Joia Mare. Cine doarme in ultima zi de joi din postul Pastelui va ramane lenes tot anul. In satele din Transilvania Joimarita personaj mitologic (numele ei deriva din Joi-Mari), vrajitoarea „cu gura cat grapa si dintii cat lopata” umbla din casa-n casa sa cerceteze harnicia gospodarilor: pedepseste femeile lenese care nu si-au terminat torsul si tesutul (camasile noi de Paste) pana in Joia Mare sau barbatii care nu si-au maturat curtea, n-au reparat gardul. Pentru a o imbuna, cei in culpa ii dau oua. In Joia Mare se inrosesc ouala si se coc colacii. Tot astazi se pregateste pasca (rotunda pentru a ne aminti de scutecele lui Isus; in mijloc are o cruce din aluat numita Pasca Pastelui), se coace cozonacul, se prepara produse marunte din faina de griu in forma de cruciulite, mieluti, cocosei, precum si turte dulci cu miere. Spune datina ca ouale fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului. Din lipsa de timp si pentru a-si pastra prospetimea, gospodinele au mutat pregatirile sambata.

In Joia Mare, satenii aprind „focurile mortilor”. Joimarita, zeita mortii pazeste nu numai harnicia ci si „focurile de Joimari”

In credinta populara, mortii se intorc in Joia Neagra, an de an, in familiile de unde au plecat si raman pana in Duminica Mare sau sambata dinaintea Rusaliilor (Mosii de Vara), cand se dau colaci si oale de pomana pentru plecarea sufletelor; Focul din Joia Mare, se face aprinzand pentru fiecare mort cate o gramajoara, pentru a fi si ei luminati pe lumea cealalta; se duc la biserica colaci , prescuri, vin, miere de albine si fructe (in Suceava) care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor.

In satele din Bacau oamenii varsa vin pe morminte si aprind lumanari. La intoarcere in sat, copiii umbla cu toaca pe uliti : „Toaca, tocanele/Joi, joimarele/Paste popa vacile/Pe toate ogasele/Duminica-i Pastele”.

O alta traditie este nunta, „maritarea” urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea acestora asa incat de azi nu se mai pot manca pentru ca sunt batrane.

In Joia Mare se serveste o singura masa, cu vin si ulei sau mancare de prune.

In Joia Mare, sunt sarbatorite patru ritualuri: Spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei, Rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-L ucida.

Oamenii merg la biserica sa sa spovedeasca. Batranii din Bihor si Maramures tin post negru, din Joia Mare pana in duminica Pastelui. Prescura se opreste la biserica si din ea se pregatesc pastele. Prescura bogatului, si cea a saracului, se transforma in Paste si toti o iau in ziua Invierii, fara deosebire. In Maramures, seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba, cusute cu negru.

In decursul Saptaminii Patimilor sint trei Denii. Cea mai insemnata e Denia din Joia Patimilor, cunoscuta si sub numele de Denia clor 12 Evanghelii care recapituleaza istoria mantuirii, incepand cu Cina cea de Taina si pana la judecare de catre Pilat, rastignirea si cununa de spini, moartea si punerea Sa in mormantul taiat in piatra.

Fetele care merg la slujba religioasa iau o sfoara si fac cate un nod dupa citirea fiecarei evanghelii. Cand se duc acasa si se culca, pun aceasta sfoara sub perna pentru a-l visa pe cel care le este predestinat.

De azi, nu se mai trag clopotele la biserici pana in ziua de Paste. Se bate toaca care vesteste ca Mantuitorul s-a asezat la masa Cinei cele de Taina.

Se spune ca, in Joia Mare, Maria Magdalena a pus un cos cu oua sub Crucea Mintuitorului, iar singele le-a inrosit. Ouale scoase in Joia Mare si servite de Pasti apara de suferinte si necaz, iar coaja oualor, ingropata in pamintul pasunilor, apara vitele de deochi si de napasta.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com