Menu

Vlad Iftime a avut un vis. Nu s-a lăsat până nu l-a dus la îndeplinire. Visul lui poartă un nume: Moșia CAI DE VIS

Povestea a început în anul 2006 când Vlad Iftime, student în anul al IV-lea la Universitatea Politehnica din Bucuresti, pasionat de cai şi natură a avut un vis: o herghelie de cai cum văzuse în Franţa. A căutat mai întâi un teren aşezat într-o zona cât mai pitorească, ajungând, astfel, la locurile unde au trăit cândva străbunicii săi din partea mamei (sat Vârfu Câmpului, la 25 km distanţă de Botosani şi 24 km de Suceava). Aşezare cu o atestare documentară de 600 de ani, satul este renumit pentru oamenii gospodari, urmaşi ai însoţitorilor lui Bogdan, întemeietorul Moldovei.

10247366_701648206561568_8061728825502857907_n

Era nevoie de un teren suficient de mare pentru creşterea cailor şi producerea furajelor pentru hrana acestora. Natura a fost darnică aducând în acelaşi loc păduri seculare cu întinderi de mii de hectare, Siretul cu lunca sa, lacul de acumulare, dealuri cu coame molcome şi pline de vegetaţie.

1909385_681875035205552_815725896_o

După căutări, nici puţine şi nici uşoare, Vlad a reuşit să convingă trei fraţi, urmaşi ai unei vechi familii boiereşti (familia Moruzi-Rosetti) să îi vândă terenul pe care îl primiseră moştenire. Era primul pas şi poate cel mai important. Vlad avea deja trei cai lipiţani cumpăraţi pe care îi ţinea într-un grajd la bunici, de care părinţii nu ştiau. Mai întâi verişorul Dan care se pricepea la cai, fiind şi cel care l-a molipsit pe Vlad, a fost strămutat la Vârfu Câmpului pentru a administra materializarea unui vis comun. Şi a început pentru Vlad, şi fratele său mai mic, Şerban, o perioadă cu multă muncă, nelinişti şi război de convingere a tatălui să îl susţină.

1782547_676591302400592_273718800_o

 

casa

Proiectul cuprindea grajduri pentru cai, manej, locuri de păşunat, casă pentru administrator. Sfârşitul de săptămână venea mereu cu un drum Bucureşti – Vârfu Câmpului şi retur. Toate vacanţele fraţilor au fost petrecute aici, cu responsabilitate şi pasiune, timp de doi ani. A început şi construcţia celor prevăzute în proiect, garduri, grajduri, vestiare, manej, rigole şi alei pietruite. Vlad a înţeles că acestea nu erau suficiente. Veneau cei care iubeau caii şi vroiau să înveţe să călărească dar… nu se mai dădeau duşi. Atunci s-au hotărât că este nevoie şi de un loc de cazare. Aşa a venit rândul pensiunii ce s-a transformat, sub ochiul atent al mamei băieţilor, într-o fermecătoare casă cu aer de conac boieresc, la poalele pădurii. Lemn, piatră şi fier ce se îmbină pentru a sugera modele vegetale, motivele tradiţionale şi lumina generoasă ascund discret tot confortul de care ar putea avea nevoie omul modern. Salonul cu şemineu, baia cu jacuzzi, bucătăria complet utilată, cele două terase, sunt toate la dispoziţia celor până la 15 oaspeţi.

64444_509963515730039_1378032703_n

396620_444328455626879_392816067_n

410975_378778288848563_595594842_o

Camerele primitoare, botezate cu drag Primăvara, Vara, Toamna, Iarna şi Solstiţiu, sunt fiecare individualizate cu mobilă din lemn antichizat şi peisaje ample şi odihnitoare. Dacă prietenii rămâneau aici, aveau nevoie şi de mâncare. Şi au apărut, nu ca în poveşti, peste noapte, vaci de rasă pentru lapte, capre bălţate care aleargă pe pajiştile cu iarbă şi flori, găini moţate şi încălţate pentru ouă proaspete. Din pasiunea mamei pentru gătit hrană sănătoasă şi savuroasă (care a făcut şi cursuri de specialitate în Franţa), oaspeţii sunt primiţi cu mese îmbelşugate. Lapte şi brânzeturi cu aromă de sulfină (reţete atestate), produse din carne de capră, mămăligă aburindă, sunt diversificate ca sub mâna unui bucătar experimentat.

10500282_741894382536950_380562114110228681_n

10150644_680041178722271_1092568260_n

323188_392769500782775_1869981944_o

capre

gaste

Camera bunicii 🙂 Soarele nu-i prea prietenos în amiezile lui Cuptor. Așa că ne cufundăm în răcoarea odăii bunicii și răsfoim fel de fel de povești.

foto 1

foto 2

foto 3

foto 4

De la fermă se poate face o încântătoare plimbare pe marginea pădurii seculare până la Mânăstirea Gorovei 10 km, pe jos, cu bicicleta sau călare). Tot la câţiva paşi se află şi alte bogăţii ale Nordului Moldovei care trebuie vizitate: Ipoteşti şi Lacul Eminescu (20 km, 15 km – traseu călare), Cetatea de Scaun a Sucevei (25 km), Mânăstirile Agapia, Suceviţa, Putna, Voroneţ (50-60 km).

Timpul a trecut, caii şi-au perfecţionat trapul, numărul angajaţilor a crescut şi acum există Herghelia CAI DE VIS. Pensiunea, o bijuterie la poalele pădurii, a devenit tot mai căutată de pasionaţii de cai sau cei care pur şi simplu caută linişte, hrană eco, aer curat.

baloti

cal

cal 1

cal 2

10384748_731098476949874_383546796249712665_n

Vlad Iftime

sursa: revista viata la tara, Cai de vis la mosie

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma

Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma.
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu.
Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu!
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma

Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma.
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu.
Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu!
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com

No comments

Gandeste-te la toate lucrurile frumoase de langa tine si fii fericit – Anne Frank

Feed Instagram

Load More
Something is wrong.
Instagram token error.
VREI SĂ FACI O PLIMBARE? Prognoza pe trei zile! Vezi aici cum va fi vremea!
-3°
ninsoare ușoară
humidity: 79%
wind: 3m/s ENE
H -3 • L -7
-6°
Thu
-5°
Fri
-7°
Sat
-7°
Sun

NEWSLETTER

Rămâi la curent cu noutăţile de pe Ţărăncuţa Urbană

PINACOTECA BUCUREȘTIULUI – UN PROIECT INTERBELIC

Ziua cea mare1 august 2017
Locatia: Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu După 26 de ani, Pinacoteca Municipiului București își redeschide colecțiile în fața publicului, oferind o retrospectivă a principalelor donații, Ioan Movilă si Filip Marin, precum și a celor mai reprezentative lucrări achiziționate în perioada interbelică.

Roxana Toma ( tarancutaurbana.ro ) pregătește colecția de perne Arta amintirii

Tarancuta Urbana

Facebook
Pinterest
Instagram