21 mai dublă sărbătoare: Sfinţii Constantin şi Elena şi Înălţarea Domnului. Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte şi Ziua Eroilor

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi pe 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii. Anul acesta sărbătoarea sfinţilor Constantin şi Elena coincide şi cu Înălţarea Domnului, zi în care se vopsesc ouă roşii. Înălţarea este sărbătoare populară cu dată mobilă (ziua de joi, din a şasea săptămână după Paşte). Înălţarea este şi ziua Eroilor în Biserica Ortodoxă Română şi un prilej de pomenire a morţilor, de această sărbătoare fiind legate şi mai multe superstiţii şi obiceiuri populare. Oamenii se salută cu formulele „Hristos s-a înalţat!” şi „Adevărat s-a înălţat”. Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, pentru ca paguba să ocolească o gospodărie, în această zi nu se înstrăinează nici un obiect din casă, nu se împrumută bani, sare şi chibrituri.

În tradiţia populară, se spune că Ispas a fost un martor ocular la Înălţarea Domnului, alături de Apostoli. El era un om bun şi vesel şi, de aceea, la praznicul Înălţării Domnului, de  Ispas, este bine ca oamenii să-i urmeze exemplul : să fie bine dispuşi,să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia. Împlinind această datină, veselia va rămâne în familia respectivă, iar necazurile şi ghinioanele vor dispărea din viaţa gospodarilor.

Împăratului Constantin I i se datorează încetarea persecuţiilor împotriva creştinilor şi stabilirea creştinismului drept una dintre religiile oficiale ale Imperiului Roman. Despre împărăteasa Helena, mama sa, se spune ca ar fi descoperit, în timpul unui pelerinaj la Ierusalim, crucea pe care a fi fost răstignit Hristos. Împărăteasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum şi piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului. În perioada petrecută la Ierusalim, împărăteasa Elena a început construcţia unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevarată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului. Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Despre Sfinţii Constantin şi Elena, cercetătorii sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu. Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiica a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi). În 293, împăratul Diocletian i-a poruncit lui Constantiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Împeriul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii.

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale, adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului; femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodarie să nu fie mâncaţi de ulii. În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie sa fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com