29 iunie, îi sărbătorim pe sfinții Apostoli Petru și Pavel. Tradiții și obiceiuri pentru ziua de astăzi

Azi, 29 iunie îi sărbătorim pe Sfinții Petru și Pavel. Odată cu această sărbătoare aflăm că suntem fix în miezuul verii agrare și în perioada secerişului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreună pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşată de împăratul roman Nero. Sfântului Apostol Pavel i s-a tăiat capul, iar Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos. Conform Sinaxarului, moaștele celor doi apostoli au fost puse împreună.

Petru și Pavel au fost aleși de către Iisus Hristos în niște condiții deosebite, motiv pentru care aceștia au primit misiuni speciale. Petru era cel mai înaintat în vârstă dintre apostoli dar și cel mai sensibil și umat decât toți. Acesta era descris ca fiind o fire nestatornică, vorbind mereu înainte de a gândi. Pavel a fost cel care a lăsat în urma sa principiul fundamental al creștinului ortodox.

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti. Anul acesta postul a început luni, 8 iunie şi s-a ţinut până azi, 29 iunie. Acest post începe întotdeauna în lunea după Duminica Tuturor Sfinţilor, prima duminică dupa Rusalii – Pogorârea Sfântului Duh.

Ziua de 29 iunie, denumită popular Sânpetru de vară, aduce cu sine o serie de tradiţii şi obiceiuri. Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. O legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, Sânpetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere apropiaților. După ce am dăruit aceste ofrande, după masa de prânz, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, apoi ne punem o dorinţă fierbinte.Tradiţia spune că această dorinţă se împlineşte. Se spune că în ziua sărbătorii, Sânpetru pocneşte din bici. Cu acest prilej, din vârful biciului se răspândesc o mulţime de scântei, iar Sfântul Petru le transformă în licurici, aceştia au misiunea să-i călăuzească pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru, numiţi şi Moşii de vară. De aceea se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrişoare, zarzăre şi colivă şi miere în fagure. După ce au fost sfinţite, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Totodată, la Moşii de Sânpetru, gospodinele dau de pomană oale cu apă, pentru ca rudele trecute la viaţa veşnică să aibă din ce să bea apă. Prin tradiţie, femeile împart şi vase cu mâncare gătită, căni cu lapte şi vin împodobite cu flori şi cu cireşe. Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Privighetorile și cucii nu mai cântă în această zi. Femeile văduve nu au voie să mânânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc, iar dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase sau seci de miez.

În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin).Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul .

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com