A sosit și brumar! Obiceiuri și tradiții în luna noiembrie

Luna noiembrie este o lună friguroasă cu multe schimbări meteorologice încărcată de tradiții și obiceiuri românești.

Numele lunii noiembrie, în latină November, noiembrie fiind a noua lună – novem, în calendarul roman. Noiembrie este XI-a lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile. Noiembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și martie în fiecare an și ca februarie cu excepția anilor bisecți.

La granița dintre toamnă și iarnă, luna noiembrie este luna de răspântie a tradițiilor, unde îmbătrânirea și degradarea treptată a timpului calendaristic este exprimată de numeroasele sărbători precreștine dedicate lupilor, strigoilor și altor ființe fantastice malefice, însă scenariul spiritual al lunii este completat de multe alte sărbatori legate de ritualul creștin.

Tradiţional, luna noiembrie se numeşte brumar sau promorar, tocmai pentru că în această perioadă se intensifică bruma şi promoroaca. Este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul este gata pentru iernat. Deși în luna noiembrie frigul îi îndeamnă pe gospodari să se strângă la gura sobei, activitățile câmpului nu încetează cu totul. Daca este vreme frumoasă, se plantează copăcei, sau se sapă gropi pentru cei care urmează sa fie sădiți în primăvară. Se îngroapă via pentru a o proteja de ger, iar trunchiurile copacilor se vopsesc cu var ca să nu-i ademenească pe iepuri să le distrugă scoarța. Și tot acum, în taina pivnițelor, începe mustul cel dulce să se transforme în vin răcoros.

Deoarece acum se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru primăvară, prima săptămână din noiembrie se numeşte Săptămâna Miriştei. A doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, cei cu puteri ocrotitoare asupra gospodarilor şi a turmelor de oi. Cea de-a treia săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă (acum începe împerecheatul lupilor). Săptămâna a patra este Săptămâna Ovideniei (în noaptea de Ovidenie se deschid cerurile şi vorbesc animalele). Ultima săptămână a lui „brumar” este Săptămâna Andreiului de Iarnă care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, despre care se spune că îngheaţă apa şi coase răul.

8 noiembrie – ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Arhanghelul Gavril este protectorul femeilor și al copiilor, fiind trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească minunea întrupării și faptul că în pântecele ei se află Iisus. Sfântul Mihail este cel care luptă împotrivă diavolului și are misiunea de a păstra cheile raiului. Potrivit tradiției, în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril credincioșii nu trebuie să lucreze, iar cei care nu respectă această sărbătoare vor avea parte de mare chin la vremea morții.

În sâmbăta dinaintea zilei de 8 noiembrie se fac praznice pentru pomenirea sufletelor, rudelor sau prietenilor trecuți în neființă. În această zi Sfântă, credincioșii aprind lumânări în Biserică pentru cei trecuți dincolo și pentru viața de apoi. În plus, bătrânii povestesc și astăzi că arhanghelul Mihail este cel care stă la capul omului atunci când e pe moarte, iar unii susțin că dacă sfântul stă la picioarele bolnavului, acesta va trăi.

La 13 Noiembrie este Lăsatul Secului de Crăciun, prilej cu care se petrece cu multă băutură şi mâncare şi nu se lucrează pentru a se proteja vitele de lupi şi şerpi. Aceasta e ziua în care se poate prezice vremea după pieptul găinii tăiate, care, dacă e gros, semnifică o iarnă grea. În această zi încep şezătorile, singurele petreceri de-acum până la Crăciun.

21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică.  Această zi poartă denumirea de Vovidenie (ceea ce se face văzut), Obrejenie sau Ovidenie, fiind o zi foarte importantă și foarte populară printre creștinii-ortodoxi și romano-catolici. Sărbătoarea reprezintă ziua în care părinții Mariei, Ioachim și Ana au dus-o pe Maria la vârsta de 3 ani la templul din Ierusalim, pentru a asculta citirea cărților sfinte. Maria a stat 15 ani în Templu, până în momentul în care a devenit mamă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Tradiția spune că de Vovidenie cerul se deschide, animalele vorbesc, strigoii umblă prin lume și de aceea oamenii dau cu usturoi pe ferestre. Dacă în noaptea de Vovidenie cerul va fi senin, anul ce urmează va fi secetos, sărăcie, dacă cerul va fi inorat și liniștit, oamenii cred că va fi un an greu cu boli și sărăcie iar dacă va ninge va fi o iarnă bogată cu multă zăpada. De Vovidenie copiii pun crenguțe de măr în apa, pe care le îngrijesc până înmuguresc și înfloresc fiind folosite ca sorcove de Anul Nou. Pentru ca anul să fie plin de bucurie și spor, oamenii trebuie să respecte această sărbătoare.

30 noiembrie – Sfântul Andrei. Înscrierile bisericești, spun că Andrei este denumit „Cel întâi chemat” care s-a alăturat Mântuitorului, după ce l-a părăsit pe Ioan Botezătorul. Sfântul Andrei este unu dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, care a adus și a promovat învățăturile Mântuitorului și este considerat „Ocrotitorul Romaniei” sau „Patronul spiritual al romanilor”.

În această noapte oamenii dau cu usturoi pe fereastră pentru a se proteja de spiritele rele, femeile întorc oalele și cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenușă caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură. În noaptea de Sfântul Andrei fetele nemăritate își puneau busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul. Metoda cu vergheta este cunoscută încă din bătrâni ,într-un pahar cu apă neîncepută se aruncă o vergheta sfințită de preot în mijlocul căreia apare chipul ursitului.

În Moldova o altă tradiție spune că fetele de măritat ,trebuie să stea singure la miezul nopții, lângă gura sobei pentru a-și vedea sortitul, la care fata v-a întoarce ulcica de lut, noua cu gura în jos. Pe dosul ulcelei, trebuiesc lăsate să pâlpâie 3 bucăți de cărbuni, în timp ce tânăra rostește un descântec pentru a trezi o atracție pentru cel iubit. În Oltenia, copiii tăiau crenguțe de meri, peri pentru a le îngrijii până la Sfântul Vasile. Dacă crenguțele erau bogate în muguri și flori, acestea vesteau un an bun și roditor.

Vechiul zodiac românesc spune despre cel născut în noiembrie, sub semnul Scorpiei, că va fi mânios, ucigător, vărsător de sânge, fără de ruşine, înşelător, mincinos, vorbitor de rău, nestatornic. Împilat în patimi, viclean şi va fi şi iubitor de argint. Pururea la armă gândeşte şi va fi biruitor. Lucrător la toate, gata în tot ceasul la certuri şi bătăi foarte rele. Iute la sânge, roşu la faţă şi cu părul aspru, în tot ceasul gândeşte de rău să sfătuiască pe alţii şi să clevetească pe vecinii săi şi n-are astâmpăr de a face rău. Va fi vorbitor şi în nimenea nu se va încrede şi toate le vrea să fie cum vrea el. Dintre cei născuţi în această zodie vor avea răni sângeroase pe trupurile lor, vor jura îndată de fiece lucru şi fără de sfială pe tot ce e mai sfânt şi nu se tem de nimic ce li s-ar întâmpla în urmă. Cu muierile lor vor trăi necontenit în ceartă şi în bătăi. Cu toate acestea vor avea şi oarecare nărav bun.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com