Premierul canadian Mark Carney are discuții cu liderii europeni pentru a explora o cooperare mai strânsă între Canada și Uniunea Europeană, având în vedere deteriorarea relațiilor comerciale cu Statele Unite.
Deși nu se preconizează o aderare formală a Canadei la UE, Carney a menționat un concept provocator: țara ar putea deveni un „membru asociat al Uniunii Europene”, conform unui articol din The Wall Street Journal.
Această idee nu se referă la un statut oficial existent, ci la un parteneriat extins care ar putea apropia Canada de politica, piața și programele de securitate ale Uniunii, fără a necesita o membră de plin drept.
Motivațiile din spatele căutării unei alternative
De-a lungul decadelor, Canada a avut o economie orientată predominant spre Statele Unite, cu aproximativ două treimi din exporturile sale fiind destinate pieței americane. Războiul comercial inițiat de administrația Trump și eșecul negocierilor cu Washingtonul au determinat Ottawa să caute noi piețe și parteneriate.
Carney își propune să transforme Canada dintr-o țară concentrată pe America de Nord într-un partener transatlantic pentru Europa. Premierul a purtat discuții cu majoritatea liderilor europeni de marcă, conform WSJ.
Propunerea beneficiază de sprijin din partea diplomaților canadieni și a unui grup restrâns de consilieri, care discută în mod confidențial despre aceste subiecte, asociindu-se cu glume despre aplicarea „regulii Fight Club”: ceea ce se discută în grup rămâne în grup.
Aspectele posibile ale parteneriatului
Discuțiile dintre Canada și Uniunea Europeană se concentrează pe mai multe domenii strategice:
- resurse energetice și minerale critice;
- apărare și producție militară;
- inteligență artificială;
- baterii și semiconductori;
- cercetare științifică;
- infrastructură digitală și comunicații;
- mobilitatea studenților și angajaților.
Una dintre opțiuni ar putea fi facilitarea comerțului cu produse și tehnologii esențiale. Canada ar putea obține un acces mai simplu pe piața unică europeană în anumite domenii, în timp ce companiile europene ar avea posibilitatea de a accesa resursele din Canada.
Acele discuții includ și posibilitatea simplificării regulilor de muncă și ședere pentru canadieni în Uniune, precum și implicarea studenților canadieni în programul Erasmus.
Infrastructura comună și tehnologia
Canada și statele europene își propun să își reducă dependența de marile companii americane de tehnologie și de infrastructura acestora. Printre ideile discutate se numără conectarea rețelelor de cercetare, dezvoltarea de sateliți și centre de date comune și instalarea de noi cabluri submarine peste Atlantic.
Scopul acestui demers este crearea unei infrastructuri digitale mai sigure, asupra căreia Canada și Europa să aibă un control mai sporit.
Potrivit WSJ, unii oficiali implicați în discuții au renunțat la utilizarea Gmail și WhatsApp pentru conversațiile sensibile, din cauza neîncrederii în platformele digitale americane.
Resurse energetice pentru Europa
Canada este un jucător important pe piața de petrol, gaze, uraniu, minerale critice și îngrășăminte. Guvernul lui Carney intenționează să dezvolte rute prin care o cantitate mai mare din aceste resurse să ajungă în Europa. Printre proiectele analizate se numără utilizarea spărgătoarelor de gheață și dezvoltarea transportului prin Pasajul de Nord-Vest, o rută maritimă ce trece prin Arhipelagul Arctic Canadian.
Aceste planuri sunt complexe și costisitoare, având în vedere că infrastructura de transport a Canadei a fost concepută în principal pentru comerțul cu Statele Unite, iar redirecționarea unor cantități mari de energie și materii prime către Europa ar necesita noi porturi, conducte, terminale și nave.
Guvernul canadian a anunțat deja investiții de peste 11 miliarde de dolari canadieni pentru construirea a șase spărgătoare de gheață destinate Gărzii de Coastă.
Proiecte de apărare avansate
Colaborarea militară dintre Canada și Uniunea Europeană a evoluat semnificativ. În februarie 2026, Canada a devenit prima țară din afara Europei care a aderat la programul SAFE, un mecanism european destinat achizițiilor comune pentru apărare, cu o valoare de 150 de miliarde de euro.
Participarea oferă companiilor canadiene acces la proiectele din Europa și le permite să achiziționeze mai mult echipament militar din această zonă. Până în prezent, peste 70% din cheltuielile pentru achiziții militare externe ale Canadei erau direcționate către Statele Unite.
Ottawa examinează opțiunea de a reduce comenzile pentru avioanele F-35 americane și de a achiziționa avioane Gripen de la compania suedeză Saab.
De asemenea, Canada a selectat compania germană ThyssenKrupp Marine Systems ca furnizor preferat pentru până la 12 submarine convenționale, cu o valoare estimată a contractului de zeci de miliarde de dolari. Deși oferta germană a fost selectată, negocierile comerciale și tehnice urmează să fie finalizate înainte de semnarea contractului. Primele patru submarine ar trebui să fie livrate până în 2034.
„Al 28-lea stat al UE, nu al 51-lea stat american”
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, care se întâlnește frecvent cu Carney, a exprimat viziunea sa provocatoare: „Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite?”
Această afirmație răspunde, de asemenea, comentariilor repetate ale lui Donald Trump despre Canada ca posibil al 51-lea stat american.
Carney a exclus anterior o aderare formală la UE, având în vedere că tratatele europene stipulează că numai un „stat european” poate solicita aderarea, o condiție pe care Canada nu o îndeplinește din punct de vedere geografic.
Totuși, un parteneriat special, negociat în afara procesului de aderare, ar putea fi realizabil. Canada participă deja la programe europene de apărare și are un acord comercial extins cu UE din 2017.
Provocările unei apropieri rapide
Translatarea centrului de greutate economic de la SUA spre Europa nu se poate face rapid, având în vedere că piața americană este foarte apropiată și bine integrată cu Canada prin lanțuri de producție construite în decursul anilor.
Economia Uniunii Europene se dezvoltă mai lent comparativ cu cea americană, iar transportul mărfurilor pe Atlantic este mai costisitor. Europa nu poate înlocui complet Statele Unite ca destinație pentru exporturile canadiene.
Există și obstacole interne în cadrul UE. Acordul comercial CETA, semnat acum aproape un deceniu și aplicat provizoriu din 2017, nu a fost ratificat de toate statele membre. Conform Comisiei Europene, zece țări trebuie să finalizeze procesul de ratificare: Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia.
Bruxelles-ul trebuie să evite să pară că oferă Canadei aproape toate avantajele apartenenței la piața unică, fără a impune și obligațiile care revin statelor membre. O abordare prea generoasă ar putea stârni cereri similare din partea altor parteneri ai Uniunii.
În Canada, o apropiere mai mare ar putea genera tensiuni în Alberta, provincie dependentă de industria petrolieră, unde există o opoziție semnificativă față de reglementările europene de mediu. De asemenea, Quebecul ar putea fi reticent în fața oricăror angajamente care implică cedarea unor atribuții de reglementare.
O apropiere, nu un „divorț” complet de SUA
Planul lui Carney este ambițios, dar nu sugerează ruperea legăturilor dintre Canada și Statele Unite. Cele două economii rămân profund interconectate, iar țările colaborează în cadrul NATO și împărtășesc responsabilitățile de apărare asupra continentului nord-american prin NORAD.
Obiectivul practic este de a diminua dependența excesivă de Washington. Canada caută alternative pentru exporturi, tehnologie, apărare și energie, astfel încât o decizie de la Casa Albă să nu poată genera un impact major asupra economiei canadiene.
Conceptul de „membru asociat al UE” nu reprezintă un statut juridic existent și nu constituie o ofertă oficială din partea Bruxelles-ului. Este o etichetă folosită de Carney pentru a descrie o ambiție politică: crearea unei relații suficient de solide pentru ca Canada să acționeze ca o țară transatlantică în domeniile strategice.
Dacă acest proiect va avansa, ar putea stabili un nou model de asociere cu UE pentru țările democratice care doresc acces la proiectele și piața europeană, fără intenția de a deveni membre cu drepturi depline.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/al-28-lea-stat-al-ue-nu-al-51-lea-stat-american-marea-repozitionare-pregatita-de-canada
Sursa foto: Inquam Photos
