Arta încondeierii ouălor, păstrată de meşterii populari din Bucovina

Doar mâine nu-i poimâine și vine 1 mai. Da, 1 mai, dar și sărbătorile Pascale. Amândouă sărbătorile în aceeași zi. La finalul lunii aprilie ne pregătim de sărbătoare. Floriile și Săptămâna Mare. Iar dacă vine Paștele vorbim de vopsitul ouălor, care este o adevărată artă. În Bucovina există chiar și un Muzeu al ouălor.

”Susținem meșterii populari din România” este campania lansată de Art&Craft. Mi-a plăcut din prima, ideea de a fi partener media al acestei campanii pe întreg anul 2016. După ce luna trecută v-am prezentat primul material din campanie – Ceramica de la Marginea, acum vi-l prezint pe al doilea: tehnica încondeierii ouălor cu ceară.

Odată cu lansarea acestei campanii, Art&Craft a lansat și un canal pe Youtube unde pot fi vizionate filmele de promovarea a meșterilor tradiționali din România și unde, evident merită să vă abonați.

Liliana Nichitean este meșter popular din Bucovina, mai exact din comuna Moldovița, județul Suceava.

Ea este unul dintre câștigătorii Expoziției de ou din Oradea, România în 1996. Liliana Nichitean a fost nominalizată pentru premiul Eier Ausstellung, Muchen, Germania, 1997 și Eier Ausstellung, Berlin, Germania, 1998.

Liliana folosește pentru încondeierea ouălor ceară de albine și pigment. Culorile folosite sunt negru, roșu, mov, galben, verde. Motivele pentru decorarea ouălor sunt geometrice, florale, religioase.

Din punct de vedere teologic, culoarea roşie, ca simbol al sângelui Mântuitorului, accentuează cel mai bine sărbătoarea pascală. Obiceiul are la bază legenda potrivit căreia Maria Magdalena s-a apropiat de crucea pe care era răstignit Iisus Hristos, având un coş cu merinde, iar sângele Domnului a colorat astfel ouăle din coş.

                                                      Tradiții legate de încondeiatul ouălor la Paște

La încondeierea ouălor de Paşte se foloseşte un instrument foarte simplu, numit chişiţă. El e o stinghie de lemn cu un vârf de metal în capăt (asemănător cu acul de tatuaj), care aplică un strat de ceară topită, după un anumit tipar. Când ouăle sunt scufundate mai apoi în vopseluri de diferite culori, acel model va rămâne alb, sau va păstra culoarea precedentei vopsele în care a fost scufundat. Ceara se topeşte apoi la foc.

                                                    Alegerea ouălor ce urmează a fi încondeiate

Pentru încondeiere se folosesc ouă netede, de culoare albă sau maronie. Dacă se încondeiază ouă fierte, acestea trebuie clocotite mai mult timp decât de obicei. Pentru a le curăţa, vom folosi apă cu detergent şi le vom şterge cu o cârpă curată.

Pentru a perfora cele două capete ale oului, putem folosi o pilă în formă de ac sau o maşină de găurit. Conţinutul oului se amestecă cu un ac mai lung, pentru a se omogeniza, apoi, cu ajutorul unei seringi,  se suflă aer pe deschizătura superioară, până conţinutul se va scurge într-un vas aşezat sub acesta. Cojile se spală bine, se clătesc pe interior şi exterior  şi se usucă.

                                     Muzeul ouălor de la Vama are o colecție de 3000 de exemplare 

Încondeiatul ouălor este o veche tradiție pascală dezvoltată pe meleagurile românești cu multă măiestrie. Ca și mărturie a acestui vechi obicei veți găsi

În localitatea Vama, Bucovina există și un muzeu dedicat încondierii ouălor. Promotoul acestei inițiative private este Letiția Orsvischi, ea însăși un artist artizanal și creator a multora dintre exponatele expuse în muzeu. În Bucovina există credinţa că, dacă oul sfinţit la Paşte nu se sparge peste an (până la Paştele următor) familia va fi ocrotită tot anul. 

                                                                        Obiceiuri și tradiții de Paște

Oul simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, un înveliş care ascunde viaţa la interior şi care e deschis când ouăle sunt ciocnite. Credincioşii îşi însoţesc gestul ciocnirii ouălor cu mărturisirea celei mai importante afirmaţii a religiei creştine: Hristos a înviat!, confirmată de interlocutor prin formula Adevarat a’nviat!. Există credinţa că dacă doi oameni ciocnesc împreună ouă de Paşte, se vor întâlni pe lumea cealaltă.

Tradiția poporului român spune ca ouăle de Paște se înroșesc în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare, în niciun caz în Vinerea Mare. În vinerea Mare credincioșii nu ar trebui sa facă treabă, ci doar să țină post negru pentru a avea spor și sănătate. În Bucovina în ziua de Paște oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă. Cei ce ciocnesc se zice că se vor vedea pe cealaltă lume. În ziua întâi de Paște ouăle se ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă. În toate zonele României la ciocnirea oului cel ce va ciocni oul va spune „Hristos a înviat”, iar cel ce va ține oul pentru a fi ciocnic va spune „adevărat a înviat”.

Așadar, vă rog să nu uitați de canal Art&Craft de pe Youtube unde pot fi vizionate filmele de promovarea a meșterilor tradiționali din România și unde, evident merită să vă abonați, dar evident nu uitați că revin la finalul lunii martie cu un alt material din campanie.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com