Azi, 14 octombrie, credincioşii o pomenesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva

Pe 14 octombrie, credincioşii o pomenesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ca fiind ocrotitoarea Moldovei. 

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul).

Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”. Aceste cuvinte o determină să-și dăruiască hainele sale săracilor.

După o vreme se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor vietuitori aleși, se îndreaptă spre ținutul Pontului, oprindu-se la mânăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfânta, în dorința de a-și petrece restul vieții în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mânăstire de călugărițe n pustiul Iordanului.

Din puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.

A fost îngropată ca o străina. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustra pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis „și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste.

Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.

În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaștele Sfintei Cuvioase Paracheva au fost mutate la Tarnovo, fiind așezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva

Conform obiceiurilor populare, de Sfânta Parascheva nu se spală, nu se coase, nu se calcă şi nu se dă cu mătura. Tot din bătrâni se spune că există pericolul bolilor de ochi, durerilor de cap, dar şi că există posibilitatea să-ţi apară negi la mână. Şi în materie de hrană, creştinii trebuie să respecte anumite obiceiuri. Nucile, castraveţii şi poamele în formă de cruce sunt excluse de pe listă în ziua de Sf. Cuvioasă Parascheva.  Tot tradiţia mai spune că în aproprierea zilei în care o prăznuim, Sfânta Parascheva se arată în visele multora, uneori pentru alinarea celor bolnavi sau în suferinţe sufleteşti, alteori pentru a-i dojeni pe cei care fac rău. Mai mult, se spune că cele care sunt însărcinate trebuie să dea de pomană pentru a avea o naştere uşoară sau dacă îţi doreşti copii data de 14 octombrie este tocmai bună pentru a te ruga. Se spune că Sfânta Parascheva face minuni.

Mai mult, se fac previziuni ale vremii în funcție de starea vremii în ziua de 14 octombrie, dar și ținând cont de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite și strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea și friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală și blândă.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com