Menu

Casa cu blazoane, o adevărată casă boierească. O găsim pe bancnota de 100 de lei

Casa cu blazoane. Aşa este cunoscută singura casă boierească din satul buzoian Chiojdu. Casa boierească a fost realizată în stil tradiţional la începutul secolului al XIX-lea aflată până de curând în ruină. Casa cu blazoane esteconstruită în stilul casei țărănești de pe bancnota de 100 de lei.

8

 

9

 

3

 

11

„Casa boierească de la Chiojdu va fi dată în folosință în vara acestui an, după ce în anul 2008 a fost preluată de Uniunea Arhitecților din România și restaurată. Casa va deveni muzeu al artei tradiționale din Munții Buzăului, obiectiv turistic, precum și tabără de vară pentru studenții de la facultățile de arhitectură”, a anunţat managerul asistent de proiect Alina Stoica.

 

1

 

2

„Dacă nu ar fi fost preluat de Uniunea Arhitecților din România, acest monument de arhitectură românească tradițională ar fi dispărut”, consideră Florin Drăgulin.

Casa cu blazoane are o istorie zbuciumată. „Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost probabil la început un fel de garnizoană, iar din anul 1823 a devenit casă de locuit. În timp, proprietarii au adăugat în perioada 1823-1828 blazoanele, care i-au dat și numele, stucaturile interioare, toate celelalte elemente constructive de mare rafinament. Din acel moment, Casa cu blazoane a devenit o frumoasă și cochetă locuință boierească, reper arhitectonic pentru întreaga zonă”, a spus Florin Drăgulin. „Această casă aduce cu o culă oltenească, dar are o arhitectură unică. Este o casă masivă, concepută probabil cu rol de apărare, de aceea se presupune că a găzduit o perioadă de timp o garnizoană. Casa se impune prin volumetrie, cu stucaturi unice în România, dar mai ales prin sistemul constructiv. Beciul este construit din piatră de gârlă masivă pe care se așează parterul construit dintr-un sistem de ziduri portante, toate cadrele de rezistență sunt făcute din lemn masiv de stejar îmbinate cu piatră și cărămidă. Este un sistem atât de rezistent căci mai multe zeci de ani a plouat în ea, a căzut acoperișul, dar zidurile au rămas în picioare”, susține fostul proprietar Florin Drăgulin.

 

6

 

Concluzia sa este una singură: „Este o casă caldă, și la propriu, și la figurat, pe care Uniunea Arhitecților din România o promovează pentru a fi construită din nou. Este o casă sănătoasă, nu s-a folosit ciment deloc, doar cărămidă, nisip și var și piatră foarte multă, dar și lemn. Acest sistem este practic nemuritor, căci rezistă mai mult timp decât casa din beton, este foarte sănătoasă, în interior este cald și plăcut”. La restaurare au lucrat și trei echipe de tâmplari restauratori din Maramureș. Unul dintre aceștia, Vasile Pop, șef de echipă, a participat începând cu anul 1991 la restaurarea a peste 50 de biserici maramureșene și case din lemn. „Este o casă pe care mi-aș dori să o am la mine în Maramureș, o casă în care îți place să trăiești”, mărturisește meșterul restaurator.

Meșterii restauratori au realizat acoperișul din șindrilă de brad și au construit „în stil românesc” mai multe anexe din lemn în care vor fi găzduiți turiștii și unde va fi amenajat muzeul de artă populară. „Și pentru meșteri este o premieră, căci stilul este diferit. La noi, în Ardeal, se folosesc îmbinări în coadă de rândunică, aici îmbinările sunt curat românești”, a spus Vasile Pop.

 

4

 

5

 

7

sursa: Agerpres

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma
Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma.
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu.
Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu!
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma
Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma. Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei - lăsată moștenire, satul și viața la țară. Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte. Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu. Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu! Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele! Cu drag, Țărancuța Urbană tarancutaurbana@gmail.com

One comment

  1. TravelBadgers spune:

    Foarte interesant și foarte frumos. Am urmărit evoluția reconstrucției acestei case vechi, în curând o vom vedea la fața locului.
    Cred totuși că este necesară o mică corecție … casa apare pe bancnota de 10 ron, nu pe cea de 100 🙂

Gandeste-te la toate lucrurile frumoase de langa tine si fii fericit – Anne Frank

Feed Instagram

Load More
Something is wrong. Response takes too long or there is JS error. Press Ctrl+Shift+J or Cmd+Shift+J on a Mac.
VREI SĂ FACI O PLIMBARE? Prognoza pe trei zile! Vezi aici cum va fi vremea!
12°
cer senin
humidity: 81%
wind: 3m/s E
H 11 • L 11
9°
Mon
15°
Tue
5°
Wed
5°
Thu
6°
Fri

NEWSLETTER

Rămâi la curent cu noutăţile de pe Ţărăncuţa Urbană

PINACOTECA BUCUREȘTIULUI – UN PROIECT INTERBELIC

Ziua cea mare1 august 2017
Locatia: Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu După 26 de ani, Pinacoteca Municipiului București își redeschide colecțiile în fața publicului, oferind o retrospectivă a principalelor donații, Ioan Movilă si Filip Marin, precum și a celor mai reprezentative lucrări achiziționate în perioada interbelică.

Roxana Toma ( tarancutaurbana.ro ) pregătește colecția de perne Arta amintirii

Tarancuta Urbana

Facebook
Pinterest
Instagram