Copii umiliți de alți copii. Fenomenul ”Bullying” în România a atins un nivel dramatic

O analiză recentă a Organizației Salvați Copiii arată că  jumătate dintre elevii români devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (81%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%). Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullying-ului: de la 29% în 2016 la 49% în 2022, potrivit datelor comparative ale anchetelor derulate de Salvați Copiii România. 

Termenul de „bullying” vine de la cuvântul englezesc „bully”, care inseamna bataus, huligan si este folosit ca atare si in limba romana. Se poate traduce prin agresiune, hartuire sau intimidare.

Bullying-ul include acțiuni precum amenințarea, răspândirea zvonurilor, atacarea fizică sau verbală și excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup. De multe ori începe ca un joc, însă se transformă într-un abuz care poate avea efecte foarte grave. Fenomenul bullying poate avea loc oriunde – la școală, la locul de joacă, în cercul de prieteni, în familie, la locul de muncă, pe internet.

De-a lungul timpului, specialiștii au stabilit că exista 4 tipuri de bullying

Bullying verbal – caracterizat de acțiuni verbale rău intenționate, cum ar fi:

• Tachinarea
• Porecle
• Comentariile sexuale neadecvate
• Sarcasm
• Insulte
• Jigniri
• Amenintarea de a provoca ceva rau

Bullying fizic – presupune rănirea fizică sau distrugerea posesiunilor cuiva pentru a-l intimida prin:

• Amenințare prin ridicarea pumnului
• Lovire
• Împingere
• Îmbrâncire
• Bătaie
• Distrugerea lucrurilor celuilalt
• Gesturi obscene

Bullying social – uneori denumit bullying relațional, se referă la lezarea reputației sau a relațiilor unei persoane și include:

• Excluderea și izolarea intenționata a acesteia 
• Influențarea altor persoane de a nu fi prieteni cu acea persoană
• Bârfitul, lansarea și răspândirea zvonurilor despre acea persoană
• Punerea persoanei într-o situație stânjenitoare în public

Bullying electronic (cyberbullying) – este acea formă de bullying prin folosirea tehnologiilor digitale

Se poate întâmpla pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Agresiunea de tip bullying față-în-față și cea în mediul online se pot petrece concomitent. 

Exemple de cyberbullying sunt:

• Răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de socializare
• Transmiterea de mesaje supărătoare, intimidante sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje
• „Furarea” identității unei persoane și transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva

Efectele bullying-ului

Pot fi agresați atât cei agresați, cât și cei care agresează

Bullying-ul îi poate afecta pe toți – pe cei care sunt agresați, pe cei care agresează și cei care asistă la agresiune. Bullying-ul are multe efecte negative, inclusiv cu impact asupra sănătății mintale, consumului de droguri sau sinucidere.

Copiii care sunt agresați

Copiii care sunt agresați pot avea probleme de sănătate fizică și mentală, probleme emoționale și sociale:

• Depresie, anxietate. Stresul fiind una dintre cele mai dese probleme întâlnite. Pe lângă diferitele boli ce pot degenera dintre aceste traume poate fi întâlnit și psoriazisul asociat în ultima vreme cu stresul.
• Tristețe, singurătate, izolare
• Stimă de sine scăzută
• Tulburări de somn și de alimentație
• Pierderea interesului pentru activitățile care le făceau plăcere
• Probleme de sănătate fizică
• Scăderea performanței școlare și a participării la școală. Au un risc mai mare să lipsească sau  să renunțe la școală.
• Comportament ostil
• Comportament auto-distructiv (ca de exemplu, fuga de acasă), inclusiv auto-vătămare

În unele cazuri, spectatorii pot încuraja agresiunea

În majoritatea cazurilor, atunci când un copil este agresat, alți copii sunt martori.

În majoritatea cazurilor, atunci când un copil este agresat, alți copii sunt martori. Din păcate, în unele cazuri, spectatorii pot încuraja agresiunea, se pot alătura agresorului sau nu vor face nimic. Observatorul poate fi la rândul lui îngrijorat că poate fi următoarea țintă a agresiunii sau a represaliilor. Cu toate acestea, apărarea unei persoane care este agresată are rezultate pozitive pentru cel care ia atitudine. Atunci când copilul acționează, agresiunea poate fi oprită sau prevenită și i se poate oferi sprijinul necesar persoanei agresate.