Menu

Cum a fost în Săptămâna Haferland – ediţia 2018. Sărbătoarea tradiţiilor săseşti din Transilvania

Festivalul “Săptămâna Haferland” şi-a propus de la an la an să atragă deopotrivă sașii întorși acasă și turiștii care vor să descopere o zonă de poveste, o bucată din România. “Săptămâna Haferland” este cel mai mare eveniment dedicat promovării culturii săsești din Transilvania. 

Cea de-a  șasea ediție a Săptămânii Haferland a avut loc în perioada 2-6 august 2018 și a inclus localitățile: Archita, Roadeș, Saschiz, Rupea, Criț, Bunești, Meșendorf, Cloașterf,  Viscri.

 

Sursa foto: Saptamana Haferland

 

 Festival cu meșteșug săsesc

 

Aşa cum v-am spus într-un material recent, în luna iunie am avut ocazia să petrec două zile în cadrul unui info trip în satele Criţ, Saschiz şi Mesendorf. Când am plecat de acolo mi-am decretat mie însămi că musai trebuie să mă întorc. N-am lăsat timpul să aştepte prea mult şi m-am întors în zonă, cu ocazia festivalului „Săptămâna Haferland”. De această dată însoţită şi de Tudor. Impresionat, este puţin spus. La final, mi-a mărturisit că pe toată perioada a simţit că se află într-un sat dintr-o altă ţară.

Aşadar, am avut ocazia să asistăm la viaţa satului şi la activităţile oamenilor din zonă, organizate cu acest prilej. Acum că le cunoşteam pe doamna Sofia  Folberth şi pe doamna Hermine Antoni, două izvoare nesecate de informaţii, de istorie, două doamne care nu fac altceva decât să ducă mai departe secretele saşilor. Pe doamna Sofia o găsiţi în Criţ, iar pe doamna Hermine în Mesendorf. Amândouă pleacă iarna în Germania şi revin primăvara. Misiunea lor este să stea şi să povestească cu turiştii.

 

Săptămâna Haferland pas cu pas

 

Prima oprire la Rupea. Aici pregătirile erau în toi, timp în care am vizitat cetatea.

 

Împreună cu Tudor la Cetatea Rupea

 

Cetatea Rupea are o suprafaţă de aproape 11 ha cu ziduri, turnuri şi curţi interioare. Datorită poziţiei dominante pe care o ocupă Cetatea Rupea este o prezenţă remarcabilă de la mare distanţă. Anul primei sale consemnări documentare este 1324. 

Datorită fortificaţiilor şi înţelepciunii gospodarilor ei, Rupea nu fost atacată, cucerită sau jefuită în toate aceste secole. Cetatea a fost părăsită treptat, din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, după asigurarea politică garantată de către armata Imperiului Habsburgic. Se spune că un singur moment trecător, de refugiere în cetate, a mai fost înregistrat la 1789, la panica provocată de o posibilă agresiune turcească. Acela a fost chiar ultimul eveniment în care cetatea a fost solicitată pentru apărare. 

 

 

 

 

Criţ, viata unui sat de saşi plin cu istorie şi poveşti 

 

Cea mai importantă zi a fost la Criţ, un sat săsesc în toată puterea cuvântului. 4 august, ziua dedicată satului Criţ

Primele mențiuni documentare despre satul Criţ datează de la 1270 şi tot atunci a fost menţionată şi cea mai veche biserică ridicată pe dealul din Criț. La 1699 apare prima mențiune documentară a unei orgi când este notată prezența unui constructor de orgi în sat și a unui organist.

Actuala orgă cu 1450 tuburi, construită de Johann Thois la începutul secolului al XIX-lea şi a fost supusă unor reparații în 1908. La inițiativa și sub coordonarea Fundației Michael Schmidt, în anul 2011 orga bisericii a fost supusă unui proces de restaurare, care a costat aproximativ 50.000 de euro, având sprijinul activ al Asociației Sașilor plecați din Criț în Germania. Orga restaurată a fost inaugurată în vara lui 2013.

Anul acesta ziua dedicată satului Criţ s-a bucurat de prezenţa lui Michael Schmidt, a ambasadorului SUA în România,  Hans Klemm, ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, vicepremierul României, Graţiela Gavrilescu şi mulţi alţi invitaţi de seamă.

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

 

 

 

 

 

 


 

În jurul bisericii fortificate din Criţ s-au adunat cei mai frumoşi oameni, oameni care erau puşi pe distracţie, pe dans şi voie bună, să petreacă şi să povestească. Ore întregi, oamenii satului, alături de turişti au participat la ateliere de meșteșuguri – tradițiile săsești în
materie de olărit, brodat, pictat, concerte de jazz, proiecții de film, spectacol de teatru, plimbări cu bicicleta, expoziții muzică și dansuri, brunch-uri cu preparate locale.

 

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Pe seară a avut loc şi un spectacol de lasere şi efecte speciale, oferite de Rompetrol, unul dintre principalii parteneri ai festivalului „Săptămâna Haferland”, partener ce a oferit cele mai distractive jocuri pentru copiii prezenţi alături de părinţi la festival. Seara s-a încheiat cu deja celebrul bal săsesc.

 

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

Evenimentul cel mai de seamă aş putea spune că a fost concertul de vioară susţinut de Alexandru Tomescu în Biserica fortificată din Criţ.

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

 

Pe drumul spre biserică, un alt partener al festivalului, Automobile Bavaria a expus cele mai vechi modelele BMW Isetta, BMW 1600-2 si BMW 2002 tii.

 

 

Mesendorf, povestea unui autentic sat săsesc

 

Mesendorf, un sat care a rămas cu numele său iniţial. Ca să ajungi aici trebuie ca mai întâi să treci pe la Criţ, după care se continuă drumul încă 4 km. Peisajul şi atmosfera locului te cuceresc treptat, pe măsură ce urci pe strada pietruită ce-şi face loc printre şirurile de case săseşti. Aproape la fiecare poartă căseşti câte un păr sau doi, în această perioadă plini de pere mari, galbene şi zemoase.

Mesendorf este un alt sat dotat cu Biserică Fortificată, un sat ale căror case au poartă înaltă la intrare, are râu şi un drum larg de îţi e mai mare dragul să mergi pe el. Pietruit, de altfel.

Prima atestare documentară este din anul 1289. În 1941 localitatea avea 782 de locuitori, din care 552 de sași; în 1992, mai erau 101 sași, iar în martie 2002, localitatea mai avea 344 de locuitori, din care 199 români, 10 maghiari, 124 țigani și 7 germani.

Aici locuieşte şi doamna Hermina Antohi, fostă învăţătoare. În ziua rezervată satului Mesendorf, doamna Hermina şi-a expus în curte bisericii fortifcate toată colecţia de haine a saşilor de la începuturi şi până în prezent.

 

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

Sursa foto: Săptămâna Haferland

 

 

Biserica din Cloasterf, printre puţinele biserici apte să facă faţă unui asediu

 

Cloaşterf, un sat mic de lângă comuna Saschiz, judeţul Mureş. Evident, şi aici punctul central este biserica fortificată. A fost construita la 1524 şi face parte din ultimul şi cel mai modern, la vremea respectivă, tip de biserică – cetate săsească, una dintre puținele biserici fortificate din Transilvania cu etaj de apărare. Picturile sunt și ele aparte, fiind realizate spre sfârșitul secolul 17. Biserica a fost proiectată în așa fel încât să poată rezista timp de câteva zile în cazul unui asediu. Unele legende din partea locului spun că aceasta ar avea și un tunel care face legătura cu o zonă din afara bisericii cetate, care ar fi putut fi folosit pentru evacuare.

Evenimentul principal în curtea bisericii a fost un brunch şi un concert de jazz.

 

 

 

Biserica fortificată din Viscri, o bijuterie a secolelor trecute 

 

Viscri, un alt sat săsesc, pus mai nou pe harta turistică de prinţul Charles datărită caselor sale de vacanţă cumpărate în zonă. Apoi şi aici întâlnit o frumoasă biserică fortifcată, destul de mare faţă de celelalte din satele pe care le-am vizitat.

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este formată din biserică, incinta fortificată, cu drum de apărare, două turnuri, două bastioane, turn de poartă. Din anul 1999 biserica face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Biserica-sală a fost construită de secui și ulterior a fost preluată de sași. Biserica a fost fortificată în secolul al XV-lea.

Chiar dacă ajungi în Viscri pe un drum absolut de loc primitor, merită să-l vizitezi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aproape fiecare sat pe lângă care treci are o biserică evanghelică. Unele sunt restaurate, altele mai puţin. La prima vedere bisericile par că seamănă între ele, dar când stai de vorbă cu oamenii locului care le ştiu secretele, îţi dai seamă că fiecare are o poveste diferită.

 

 

 

Despre Fundația Michael Schmidt

Fundația Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural săsesc, precum și dezvoltarea de proiecte educaționale pentru promovarea limbii germane în România. Printre proiectele implementate de fundație se numără: restaurarea orgii bisericii din Criț, finanțarea filmului Orgile din Transilvania, o întoarcere în timp, reconstruirea casei parohiale din Criț după planurile inițiale, redată circuitului turistic sub denumirea de Casa Kraus, editarea volumelor Povestea sașilor din Transilvania spusă chiar de ei și Criț, istoria, poveștile și viața unui sat de sași în limba română și germană, parteneriate culturale cu manifestări de renume precum Sonoro Conac și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Începând din 2017, fundația acordă o atenție specială copiilor din comunitățile în care își desfășoară activitatea prin înființarea unui program de sprijin educațional care este menit să prevină abandonul școlar și să susțină performanța pe termen lung.

 

 

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma

Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma.
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu.
Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu!
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com

Țărăncuța Urbană I Roxana Toma

Țărăncuța Urbană sunt eu, Roxana Toma.
Fata care iubește poveștile, tradițiile, amintirile din copilărie, momentele minunate petrecute alături de cei dragi, dulciurile, florile, grădina cu flori a mamei – lăsată moștenire, satul și viața la țară.
Sunt jurnalist de peste 20 de ani. Am scris despre politică și politicieni în toți acești ani. Acum e vremea de alte subiecte.
Am venit la București de la țară, chiar dacă țara mea se afla la vreo 60 de kilometri de Capitala țării. Acum ați înțeles și numele blogului meu.
Am un copil, mai celebru decât mine, un mic actor, Tudor Roșu :). Născut la București îi place să bată mingea pe strada copilăriei mele, natura și tot ce este frumos. Deci iubește ce iubesc și eu!
Sper să vă placă ce scriu, scriu pentru voi, pentru prietenii mei, pentru țărăncuțele mele!
Cu drag,
Țărancuța Urbană
tarancutaurbana@gmail.com

No comments

Gandeste-te la toate lucrurile frumoase de langa tine si fii fericit – Anne Frank

Feed Instagram

Something is wrong.
Instagram token error.
Load More
VREI SĂ FACI O PLIMBARE? Prognoza pe trei zile! Vezi aici cum va fi vremea!
17°
cer senin
humidity: 59%
wind: 2m/s W
H 27 • L 22

NEWSLETTER

Rămâi la curent cu noutăţile de pe Ţărăncuţa Urbană

PINACOTECA BUCUREȘTIULUI – UN PROIECT INTERBELIC

Ziua cea mare1 august 2017
Locatia: Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu După 26 de ani, Pinacoteca Municipiului București își redeschide colecțiile în fața publicului, oferind o retrospectivă a principalelor donații, Ioan Movilă si Filip Marin, precum și a celor mai reprezentative lucrări achiziționate în perioada interbelică.

Roxana Toma ( tarancutaurbana.ro ) pregătește colecția de perne Arta amintirii

Tarancuta Urbana

Facebook
Pinterest
Instagram