Începând de astăzi, 15 noiembrie, intrăm în Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după Postul Paştelui. Postul Crăciunului, care durează şase săptămâni (din data de 15 noiembrie și până la 24 decembrie), ne pregăteşte pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos.
În Post, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin . Când se sărbătoreşte vreun sfânt mare, menţionat în calendar cu cruce roşie, în ziua respectivă ( fie că este miercuri sau vineri) atunci se consumă, totuși bucate cu ulei și se bea vin.
Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este miercuri, 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, joi 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, joi 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este marţi, 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.
În ziua de Ajun, adică joi, 24 decembrie, se mănâncă abia seara şi doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi fructe. Semnificaţia este că a ajunat şi Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au prevestit şi aşteptat Naşterea Mântuitorului. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade, se mănâncă de dulce. Anul acesta, Crăciunul se sărbătoreşte vineri, 25 decembrie – prima zi şi sâmbătă, 26 decembrie – a doua zi.
După Lăsatul Secului de Crăciun, începea sezonul șezătorilor. Șezătorile erau organizate în serile zilelor lucrătoare, la una sau mai multe case. În zilele de sărbătoare sau duminica, nu se făceau șezători. Aceste șezători puteau să aibă și un caracter de intrajutorare, dacă ținem seama că femeile se ajutau între ele la torsul lânii. Se mâncau boabe de porumb fiert, nuci, fructe uscate și alune.
Principalele preocupări în Postul Crăciunului erau torsul și țesutul. Însă, nu trebuie să uităm că în cadrul acestora se comentau evenimentele cele mai importante din viața satului, se cânta, se rosteau proverbe și se învățau colindele pentru Crăciun. Era locul în care învățai ce este potrivit firii și ce nu e bine să faci.
O superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.
Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi. În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.
De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.
În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
tarancutaurbana@gmail.com
เว็บตรงแตกง่าย
The publish-up appears to be magnificent, but It might be beneficial If you’re able to share more about the suchlike matters Down the road. Protect putting up. betflix