File de istorie la Conacul Brătienilor

Conacul Brătienilor este locul unde s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români: trei prim-miniştri ce au schimbat România prin Războiul de Independenţă, Unirea de la 1918, dar şi prin reformele pentru democraţia interbelică. Conacul a fost ridicat de Ion şi Ionel Brătianu, tată şi fiu, după căsătoria lui Ion cu Pia Pleşoianu. Aici, ei au amenajat un bogat domeniu. I. C. Brătianu cumpărase, lângă domeniul Florica, via Floreasca. În timp, acesta a ajuns să fie format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, dar şi un imens parc drendologic, înconjurat de podgorii, toate elementele fiind gândite de Ionel Brătianu. Tot el a transformat şi casa, etajul cuprinzând apoi săli de scrimă, biliard şi bal. Între anii 1905 şi 1912, casa a fost în mare parte schimbată. Tot atunci a fost construită şi biblioteca suspendată.

În 1925, a fost construit etajul doi, pentru a admira panorama de la apus. Etajul este mai mult o mansardă cu terasă acoperită, camera războaielor de ţesut, camera pentru cărţi, camera de studiu a lui Ionel Brătianu, camera de rechizite, scara şi podul mare. Casa Brătienilor este un important obiectiv istoric, fiind în trecut „Mecca liberalilor”. Numită şi Vila Florica, în amintirea fiicei lui I. C. Brătianu, este una dintre puţinele construcţii ale gospodăriei Brătianu ce s-au păstrat după naţionalizarea forţată din 1948. Pe domeniu mai sunt doar clădirile Staţiunii de cercetări zootehnice „Florica” (astăzi devenită Staţiunea de Cercetări şi Producţie Viti-vinicolă Ştefăneşti), crama, uzina electrică, clădirea de la Grădinari, biserica şi Vila Florica. Toate clădirile au fost ridicate între 1905-1912 de către arhitectul Petre Antonescu, în stil arhitectural neoromânesc. Acesta au fost primele clădiri ale localităţii.

La vila „Florica” există încastrate în zidurile exterioare fragmente de arhitectură antică greco-romana, lemnărie lucrată ca cercevele (sec. XIX) şi o uşă de la 1823, mobilă încastrată în pereţii interiori şi feroneria forjată. O altă frumuseţe o reprezintă cele cinci sobe montate în casă, produse în diferite epoci şi folosind diferite tehnici. Dintre toate încăperile conacului se remarcă biblioteca suspendată, unicat. Era una dintre cele mai importante din ţară, mai completă şi decât cea a Academiei Române.

În imediata vecinătate a conacului de la Florica, se află Capela familiei Brătianu. Aceasta a fost ctitorită în anul 1898, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Aici au fost înmormântaţi aici I.C. Brătianu, Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu. Dinu şi Gheorghe Brătianu, morţi în închisoarea comunistă de la Sighetul Marmaţiei, au fost şi ei aduşi peste ani în capela de la Florica.

Florica a fost vizitat de  regii Carol I şi Ferdinand I, reginele Elisabeta şi Maria, fraţii Golescu, C.A. Rosetti, mareşalul Averescu, prinţul Barbu Ştirbey, I. G. Duca.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com