Lingurarii din Spanţov: oamenii care nu lasă tradiţia să moară

În comuna Spanţov, judeţul Călăraşi, meseria nu se fură. Se pierde. Doar cinci meseriaşi lingurari mai cioplesc în lemne obiecte din ce în ce mai inutile. Cine mai mănâncă în ziua de astăzi cu lingură de lemn, ori de ce ai folosi o incomodă copaie din lemn în situaţia în care un lighean chinezesc, din plastic, este, de multe ori, mai ieftin?!

Doar unele tradiţii mai aduc muşterii cioplitorilor în lemnul de plop alb care se găseşte din belşug spre Dunăre. Legea nescrisă spune că pomana morţilor nu este primită cu tacâmuri din tinichea.

Comunitatea din Spanţov (jud. Călăraşi) se confruntă cu un grad ridicat de sărăcie, într-o localitate în care există puţine oportunităţi economice, iar abandonul şcolar este crescut în rândul tinerilor. Pentru a găsi soluţii pentru problemele cu care se confruntă comuna lor, Estera Anghel, Cristina Costea şi Emilia Ion au înfiinţat în 2010 Asociaţia Împreună pentru Viitor, cu sprijinul Fundaţiei PACT, scrie Infomuntenia.

1

 

2

 

3

 

4

 

5

Primul proiect al asociaţiei a fost renovarea unui teren de sport din comunitate, urmat de un club de educaţie alternativă pentru copii. În 2013, membrii asociaţiei au cercetat, împreună cu 50 de voluntari, obiceiurile ce există în comunitate şi au descoperit că există o tradiţie străveche legată de prelucrarea lemnului.

Astfel, împreună cu ultimii cinci meşteri care mai ştiau să cioplească, au început să pună pe roate o afacere socială care să valorifice produsele tradiţionale din lemn.

7

 

8

 

9

 

10

 

11

 

12

 

13

 

14

 

15

 

16

 

17

 

18

Tataia Gheorghe are 84 de ani şi ciopleşte lemnul de la vârsta de 12 ani. Este modest şi spune că are şcoala vieţii şi că şi acum mai are câte ceva de învăţat, chiar şi de la cei mai tineri.

“Viteazu’” este mai tânăr, dar este la fel de priceput ca Tataia. El s-a apucat de cioplit lemnul la 17 ani. La 20 s-a însurat. Spune că Domnul Iisus Hristos este cel mai faimos tâmplar. Asta îi dă o mândrie aparte atunci când lucrează lemnul. Tot el spune că uneltele sunt foarte importante dar treaba nu are cum să nu iasă bună dacă lucrezi cu sufletul.

sursa: Infomuntenia

11 thoughts on “Lingurarii din Spanţov: oamenii care nu lasă tradiţia să moară

  1. Whats up are using WordPress for your blog platform?

    I’m new to the blog world but I’m trying to get started and create
    my own. Do you need any coding expertise to make your own blog?
    Any help would be really appreciated!

  2. 9 yaşındaki oğluna defalarca tecavüz eden anne.
    şükela: tümü bugün. 13». duruşmada iyi halden dolayı ceza indirimi almış.
    hakimin karşısında nispeten düzgün durunca evladına
    yaptıkları da hafifliyor mu yani? bambalak. (bkz: bu ülkeden siktir
    olup gitmek) hatta az gelir.

  3. Stimata doamna Roxana Toma, am vrut sa incep cu „Draga Roxana”, formula ce este in continuare valabila, pentru ca articolul si prezentarea dumneavoastra m-a uns la suflet…. insa nu am vrut sa considerati interventia mea lipsita de respect, asa ca … stimata doamna Roxana Toma, internetul pare sa fie raspunsul la toate problemele, ceea ce nu e neaparat un lucru bun. Inainte te mai intalneai cu oameni si intalnirile acelea te vindecau, cu conditia sa te fi intalnit cu oamenii potriviti. Pentru bucuria de a va fi gasit, internetul mai are azi inca o bila alba din partea mea. Imi place foarte mult stilul in care scrieti si va doresc multa sanatate, inspiratie si sa va pastrati in continuare sufletul tanar si frumos, pentru a ne incanta si pe viitor.
    Cu respect,
    o alta Roxana 🙂

Comments are closed.