Luna octombrie, o lună plină de tradiție și sărbătoare creștină

În tradiția noastră populară, luna octombrie este numită „brumărel”. Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic. Este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian și are 31 de zile. Ziua are 13 de ore, iar noaptea are 11 de ore.

Tradiția populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă și mai caldă. Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi ușoară, iar dacă este ceață multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Luna octombrie este luna în care țăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura și căpșunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile și însămânțările de toamnă, se curăță pomii și grădina.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie trecem la ora de iarnă. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel ora 4.00 va deveni ora 3.00. Ziua de 25 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului. La 23 octombrie, se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.

1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului. Este sărbătoarea rânduită de Biserică în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din Vlaherne. Pe 1 octombrie 911, se făcea priveghere în această biserică, pentru salvarea cetății care era asediată. La ora patru dimineața, Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi.

Prima zi a lui Brumărel, așa cum este cunoscută luna octombrie în tradiția populară, era consacrată, în vechime, unui sfânt aproape necunoscut: Sfântul Procoavă, cel care le dă păr frumos și atrăgător tinerelor nemăritate.

14 octombrie – Sărbătoarea Sf. Cuvioasa Parascheva. S-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși. La vârsta de zece ani, auzind în biserica cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”, răspunde imediat strigătului dumnezeiesc: își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor. Decide să-și părăsească părinții pentru Hristos, înainte de a împlini douăzeci de ani.

Se spune că, așa cum va fi vremea în această zi, așa va fi până la Sf. Dumitru și așa va fi și în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune, în tradiția populară, că dacă până acum n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produselor provenite de la oi.

26 octombrie – Sfântul Mucenic Dimitrie. S-a născut în satul Basarabi, la sud de Dunăre (în Bulgaria). A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Tarnovo, întemeiat de frații Petru și Asan. Iubind viața ascetică, se va retrage într-o peșteră. Nu se știe cît timp a stat în această peșteră și nici când a trecut la cele veșnice. Tradiția spune că înainte de a muri, s-a așezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu, fiind acoperit în timp de apele râului.

La 25 octombrie se sărbătorește ”Focul lui Sâmedru” (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoși, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui și nuci este bogată, iarna va fi grea. La 26 octombrie se sărbătorește Sâmedru, patronul păstorilor și soroacelor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir). Se spune că așa cum este ziua, așa va fi și iarna: dacă este lună plină și senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul și plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoresc Poitra lui Sumedru, Câinii lui Sumedru, Filip Șchiopul (Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi).

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com