Obiceiuri şi tradiţii în luna aprilie

Luna aprilie este a patra lună a anului în calendarul gregorian și are 30 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Aprilie începe cu aceeași zi a săptămânii ca luna iulie, în toți anii, și ca ianuarie în anii bisecți.

                                                    Tradiția populară

În tradiția noastră populară, luna aprilie se numește: prier, florariu, traista-n băț.

Luna aprilie înseamnă timp favorabil prielnic holdelor și turmelor de vite. Continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară țarcurile și oboarele pentru vite.

Când vremea e înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru semănături, potrivit prezicerilor din tradiția populară, aprilie anunță sărăcie, recolte slabe. Dacă vremea este frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri, iar vara va fi furtunoasă.

1 aprilie este şi ziua Păcălelilor şi Ziua internaţională a păsărilor.

La 23 aprilie a fiecărui an se sărbătoreşte Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. Sărbătoarea aceasta este considerată începutul verii pastorale, tot aşa după cum cea a Sfântului Dumitru marchează încheierea ei. De Sf.Gheorghe oile pleacă la stână, vacile se „mână” la ciurdă, iar la sate oamenii „se tocmeau” pentru munca la arendaşi sau boieri până la anul.

Există superstiţia că, dacă Sf.Gheorghe cade în post, tot anul laptele vacilor şi oilor va fi slab. Superstiţia spune, de asemenea că, poartă noroc dacă oamenii se cântăresc în această zi. În această zi se serbează Moşii de Sf.Gheorghe şi este bine ca la ferestre şi uşi, la intrarea staulelor şi grajdurilor cu vite şi cai, să se pună ramuri de salcie; la biserică se împarte liliac, iar în unele regiuni, leuştean, pentru a păstra sănătatea oamenilor şi animalelor pe tot timpul anului şi pentru a-i feri de rele. Aşa cum în unele regiuni fetele sunt stropite de Paşti cu parfum, tot aşa în altele există obiceiul ca ele să fie stropite de Sf.Gheorghe, că rit de reînnoire temporală şi spirituală. Stropitul originar folosea apa din fântână, apă având semnificaţie dublă, de substanţă purificatoare şi element favorabil fecundării. Se mai spune că de Sf.Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri şi cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi. Tot acum se fac farmece pentru dragoste.

        Floriile, o veche serbare romană de la începutul primăverii

24 aprilie, praznic împărătesc, sărbătorit cu o săptămână înaintea Sfintelor Paşti în toată Biserica Creştină, Floriile nu înseamnă numai ramuri de salcie şi măslin.  Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în săptămâna Sfânta a Patimilor care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Pasti.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com