Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște

Învierea Domnului este una dintre cele mai importante și mai frumoase sărbători ale creștinătății. Precum sărbătorile Crăciunului, și sărbătorile Pascale sunt pline de obiceiuri tradiționale și au darul de a aduce familia împreună.

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Paște

În tradiția ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de șapte săptămâni. O semnificație foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, țăranii încetează lucrul la câmp și se concentrează asupra casei și curții, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca și să vopsească ouăle.

Potrivit tradiției, la miezul nopții între zilele de sâmbătă și duminică, oamenii merg la biserică pentru a lua lumină și paște. Când preotul rostește „Christos a înviat!” toți cei prezenți spun: „Adevărat a Înviat!”, răspunsul fiind recunoașterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă.

Ouăle roșii. Cel mai răspândit obicei  Paște este evident vopsirea de ouă roșii. Acestea sunt nelipsite de pe masa din prima zi de Paște și face deliciul celor mici, care abia așteaptă să le ciocnească. Pe vremuri nu se accepta ca ouăle să aibă altă culoare în afara de cea roșie, acum lucrurile s-au schimbat și vopsim ouă de culoare verde, galben sau albastru.

Lumina sfântă. În noaptea de Înviere, merg la biserică și să ia lumină. Ei trebuie să aprindă lumânarea de la cea care o scoate preotul din altar. Lumina este simbolul Învierii. Cele mai multe familii păstrează restul de lumânare rămasă după slujbă și o aprind în cursul anului în cazul în care au un mare necaz. La sfârșitul slujbei de Înviere, preotul împarte tuturor Sfintele Paști și îi împărtășește pe cei mici.

Mielul. În România, toate familiile servesc la masa de Paște carne de miel preparata sub diverse forme. Fie ca este vorba despre friptură sau drob. Mielul este simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea.

Pasca. Acest preparat dulce obținut din aluat, brânză și stafide este printre felurile preferate ale celor mici.

Obiceiuri de Paște în regiunile României

În Țara Moților, în noaptea de Paști se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir și este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt ”pedepsiți” iar a doua zi trebuie să dea un ospăț, Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reușit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospățul.

În zona Transilvaniei, obiceiul cel mai cunoscut este „stropitul”. Potrivit acestuia, băieții merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veștejească”. „Stropitul” este păstrat și azi și reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu rudele, prietenii.

În Țara Bârsei, în jurul Brașovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brașovului.

În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebește prin complexitatea simbolurilor, a credinței în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioși ies în curtea bisericii, se așează în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în așteptarea preotului care să sfințească și să binecuvânteze bucățele din coșul pascal.

În Maramureș, zona Lăpușului, de dimineața în prima zi de Paști, copiii merg la prieteni și la vecini să le anunțe Învierea Domnului. Gazda dăruiește fiecărui urător un ou roșu. Pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc în coșul pascal, pentru binecuvântare, ouă roșii, cozonac și cocoși albi. Cocoșii sunt crescuți anume pentru împlinirea acestei tradiții. Ei vestesc miezul nopții, iar datina din străbuni spune că, atunci când cocoșii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. Este  semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belșug. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți.

Tradiții de Paște în unele zone din România

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști (vin+pâine sfințite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe față în zorii zilei de Paști.

În Moldova, în dimineața următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roșu și unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conțină monezi, copii trebuie să își clătească fața cu apă și să își atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogății. O altă tradiție de pe malurile Prutului cere ca oul de Paști să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Credințe și Superstiții de Paște

Din moși strămoși există câteva superstiții legate de sărbătorile pascale. Pentru voi, am selectat și eu câteva dintre ele.

• este bine să te îmbraci cu o haină nouă, la fel ca și apa, are un rol purificator.
• este bine să te speli pe față cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănătății, prosperității și sporului în toate.
• nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, recolta va fi distrusă și te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
• lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă și aprinsă în caz de boală, supărări.
• este bine să privești prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
• nu se pune mâna pe sare, se spune că transpiri tot anul.
• pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăți din ele peste an.
• cocoșul sfințit de Paști se crede a fi o sursă de belșug, sănătate și dragoste.
• este bine să mănânci la masa de Paște mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi pește și pasăre, pentru a fi sprinten precum peștele și ușor ca pasărea.
• dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paști și nu se strică și vei avea noroc tot anul.
• de Paști se așeză o bucățică de fier sub prag, ca o protecție pentru casă.
• de Paști, există credința că cerurile se deschid, permițând sufletelor celor morți să se întoarcă acasă, pentru a-și proteja rudele dragi.
• se spune că cei ce mor în duminică de Paști sunt scutiți de judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.
• copii născuți de Paști sunt binecuvântați, având o viața luminată și presărată cu noroc toată viața.

Așadar, nu trebuie să uităm că Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare în calendarul creștin, fiind însoțită, în țara noastră, de numeroase tradiții și obiceiuri, unele moștenite din generație în generație.

Păstrarea acestor tradiții depinde de fiecare dintre noi, de înțelepciunea de a privi tradiția ca pe o moștenire, cu încrederea că ea face parte din rădăcinile noastre culturale și spirituale.

Toate aceste produse, dar și multe alte dulciuri și produse tradiționale le puteți comanda online www.artandcraft.ro sau le puteți cumpăra direct dacă tranzitați unul din aeroporturile Otopeni, Sibiu, Târgu-Mureş, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Bacău, Suceava, Craiova.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com