Pentru cine nu ştie, povestea porumbului a început în 1492, când oamenii lui Columb au descoperit această nouă cereală în Cuba. La început, porumbul a fost doar o curiozitate în grădinile din Europa, dar apoi a început să fie recunoscută ca o cultură alimentară valoroasă, în toată Franţa, Italia, în toata Europa, dar şi în sud-estul şi nordul Africii.
De exemplu, la noi la români, porumbul a început să fie cultivat târziu, pe la 1700, înlocuind vechile plantaţii de mei.
Majoritatea dintre noi suntem familiarizați cu porumbul galben, numai că în ultimii ani găsim porumbul într-o mare varietate de culori – alb, roșiatic, purpuriu, negru. Este cultivat ca plantă alimentară, industrială şi furajeră. Cultura de porumb realizează cea mai mare producţie totală de pe mapamond.
În ultimii ani, de când încălzirea globală îşi cam face de cap, cercetătorii au lucrat şi lucrează în continuare la soiuri şi hibrizi de porumb care să rezistă tot mai bine la secetă şi arşiţă. Aceste plante au rădăcinile mai solide şi mai adânc înfipte în pământ. În prezent, seminţele produse în România ajung în aproape toată Europa, dar şi în Canada, Argentina, Sua şi Brazilia.
Ca orice plantă şi porumbul trebuie erbicidat pentru combaterea unui număr mare de buruieni. Astfel, vom realiza o dezvoltare bună a culturii de porumb şi vom avea posibilitatea ca producţia să atingă potenţialul maxim stabilit pentru soiurile şi hibrizii cultivaţi.
Care sunt beneficiile consumului de porumb?
Datorită conținutului și raportului de fibre solubile – fibre insolubile, trecerea porumbului crud prin intestin ajută la formarea unor bacterii prietenoase și la producerea de energie, proces care în timp ajută la prevenirea cancerului de colon. Conține o cantitate considerabilă de antioxidanți și contribuie la controlul nivelului de zahăr din sânge și al hipertensiunii.
Mâncând 150 grame de porumb beneficiem de:
- 14% din necesarul zilnic de fibre
- 14% din necesarul zilnic de vitamina C
- 12.5% din necesarul zilnic de vitamina B3
- 12% din necesarul zilnic de vitamina B5
- 12.5% din necesarul zilnic de mangan
După cum bine ştim cu toţii, porumbul a fost îndelung utilizat în bucătăria tradiţională românească prin mălai, adică mămăligă. Aceasta este adjuvant în detoxifierea organismului şi curăţirea intestinelor, reglează concentraţia de glucoză în sânge și reduce cantitatea de colesterol din sânge. Un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene.
Nici mătasea porumbului nu a rămas fără întrebuințări. Ceaiul preparat din mătase de porumb este foarte eficient ca diuretic şi pentru eliminarea pietrelor la rinichi.
Tot ca o curiozitate a apărut şi porumbul negru. Cultivat în mod tradiţional în anumite regiuni din America de Sud şi în China, porumbul negru a devenit imediat popular şi în ţara noastră unde a cunoscut o adevărată popularitate în ultimii ani. Boabe de porumb negru la recoltare au o culoare roşie, iar ulterior devin negre. Este destul de productiv şi are un gust dulce. De obicei îi trebuie între 85 şi 90 de zile pentru a ajunge la maturitate şi alte 115 zile pentru a se usca. Porumbul de floricele negru este rezistent și ușor de cultivat şi produce 1-2 ştiuleţi pe tulpină.
Boabele conţin antocianină naturală, un pigment de plante care este cunoscut că are proprietăţi antiinflamatorii şi antioxidante.
De asemenea, porumbul negrul este un soi foarte bun pentru floricele (popcorn). Ştiuletii trebuie să fie lăsaţi să se maturizeze pe planta, după ce i-am recoltat trebuie uscate bine boabele ca apoi să obţinem nişte floricele de calitate. Ştiuleţii de porumb negru este foarte des folosit în decoraţiunile de sezon.
Povestea floricelelor de porumb
Se pare că popcorn-ul a făcut parte din primul festin cu ocazia Zilei Recunoștinței, din Colonia Plymouth în anul 1621. Primii locuitori ai acestei colonii chiar au crescut porumb, era vorba despre soiul Northern Flint, care avea boabe foarte bune pentru fiert, nu pentru copt.
Consumul în masă a floricelelor de porumb a început în anii 1890 după ce un antreprenor din Chicago, Charles Cretors, a creat prima mașină de făcut floricele de porumb.
Câțiva ani mai târziu, acesta a creat mașinării complet noi care foloseau puterea aburului, atât pentru prăjirea alunelor, cât și pentru popcorn. Aburul asigura încălzirea uniformă a tuturor boabelor de porumb și permitea utilizatorilor să pună porumbul direct în condimetele preferate. Apoi, prin anii 1900 Cretors a înființat căruțele trase de cai cu floricele de porumb, astfel putem spune că epoca celor care mănâncă popcorn a început.
Acum, în zilele noastre putem spune că nu numai americanii mănâncă floricele făcute la cuptorul cu microunde. Cele tradiţionale furându-ne mai mult timp pentru a le realiza. Primul brevet pentru punga de floricele pentru microunde a fost emis generalului Mills în anul 1981, iar consumul popcorn-ului acasă a crescut cu sute de mii de kilograme în anii următori.
tarancutaurbana@gmail.com
ฝากถอนไม่มีขั่นต่ำ
I received far too much exciting stuff on the location. I suppose I’m not the one somebody possessing every one of the pleasure under! Keep up The great perform. pgbetflik
Sunteti batuti in cap si mai si dati informatii. Confundati in mod uimitor doua soiuri de porumb: porumbul negru furajer (imagine) si porumbul negru de floricele. Daca tot vreti sa scrieti articole, faceti-va macar temele inainte si nu ne dati informatii false.