Tradiții la început de mai. 1 Mai, sărbătoarea de Armindeni, sărbătoarea pelinului sau a înnoirii

O zi importantă a calendarului popular al românilor este Sărbătoarea de Armindeni, ţinută în cele mai multe zone din ţară la 1 mai. În unele sate se împodobesc cu crengi de mesteacăn porţile caselor unde sunt fete de măritat, în altele se organizează adevărate serbări câmpeneşti, iar oamenii poartă la ei frunze de pelin pentru a alunga strigoii, ielele si duhurile rele. Ziua este considerată „începătorea verii” și se ține pentru odihna pământului, pentru înmulțirea turmelor, pentru ca oamenii „să intre cu sănătate în vară”.

Pe 1 mai se bea vin roșu cu pelin pentru a fi „puternic și rumen în obraji” și pentru că de multe ori s-a întrecut măsura, i s-a mai spus ­ pe langa „Ziua Pelinului” ­și „Ziua Bețivilor”. „Ziua de Arminden” sau „Ziua Pelinului” se sarbatorește în Transilvania, Banat, Bucovina și Moldova la 1 mai. În Țara Lăpușului de Rusalii, în Muntenia și Oltenia pe 23 aprilie, de Sângiorz (Sf. Gheorghe).

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, în perioada 1-3 mai 2015, Târgul de Armindeni, sărbătoare din registrul calendarului popular, prilej de întâlniri, negoţ, comunicare, dar şi refacere a atmosferei satului de altădată.În tradiţia populară Armindenul era serbat ca protector al vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum şi al oamenilor. Se obişnuia ca în această zi să se împodobească stâlpii şi porţile caselor cu ramuri verzi, precum şi intrările în adăposturile vitelor şi anexelor gospodăreşti. Tot în această zi oamenii organizau petreceri câmpeneşti în poieni, la iarbă verde, în păduri, vii şi livezi, consumând miel fript şi vin roşu amestecat cu pelin, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli. La Muzeul Satului veţi descoperi sau regăsi meşteri populari şi produsele lor, create cu dragoste şi din dorinţa de a păstra vie tradiţia în orice moment şi în orice loc. Programul târgului: 9.00 – 19.00

De ziua lui, pelinul se poartă la pălărie, la brâu sau în sân, se pune la icoană, la fereastră, în așternuturi și sub prag. Pelinul este o plantă magică, apotropaică, folosită frecvent în farmacopeea populară. Cules de descântătoare la date și ore bine definite, în locuri tainice și într-un cadru ritualic consacrat, pelinul vindecă frigurile, durerile de stomac, de cap, de măsele, tusea, umflăturile, bolile de ochi, precum și stări ce nu pot fi explicate precum „luatul din Calus” sau „luatul din Rusalii”. Fermecătoarele fac din el mături pentru a le folosi la „vrăjile de întors ursitul” și de „alungat boala”. Acesta nu trebuie confundat cu „pelinul-de-mături”, numit și „pelinul-de-pureci” sau „pelin-prost”, din care oamenii fac mături pentru a-și mătura casele.

Dimineața oamenii se spală cu roua (de sănătate). Tradiția spune că armindenul simbolizează vechiul zeu al vegetației care proteja recoltele și animalele. Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceriș, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. Acum, femeile nu trebuie să frământe nici pâine, pentru că se mucegăieşte. În schimb, este bine să meargă la câmp şi la pădure să adune plante de leac pentru farmacia casei. De Armindeni, oamenii petrec la iarbă verde cu bunătăţi preparate în gospodărie, iar băutura tradiţională este vinul-pelin, care să-i menţină pe gospodari sănătoşi, până anul viitor.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com