Ceramica de la Horezu – un meşteşug tradiţional unic

Acum patru ani UNESCO a decis,  înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial.

Un simbol dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul alături de care, însă, întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Există și două culori specifice zonei: roșul și galbenul de Horezu.

.

Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este „un meşteşug tradiţional unic”, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei din partea de nord a judeţului Vâlcea, procesul de fabricaţie fiind divizat. Astfel, potrivit descrierii prezentate de UNESCO, „bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curăţat, porţionat şi udat, frământat, tescuit şi amestecat, devenind astfel materia primă cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roşiatice de Horezu. (…) Femeile sunt acelea care decorează obiectele folosind tehnici şi instrumente specifice, cu care desenează modele tradiţionale. Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii şi variază de la maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu”. (Mediafax)

Campania „Art&Craft susţine meşterii populari din România” continuă şi în alte zone ale ţării: la Horezu, centrul ceramicii populare româneşti. Reprezetanţii Art&Craft au făcut o vizită în atelierul Mihaelei şi Constantin Biscu.

Pentru Mihaela Biscu centrul olăritului este la Horezu. Mihaela povesteşte că în urmă cu nouă ani a făcut pentru prima dată o farfurie viu colorată. Recunoaşte că nu a ieşit aşa cum trebuia, dar a fost mândră de ce a făcut. Mai păstrează şi acum obiectul realizat cu ani în urmă.

„Argila pe care o folosim noi are proprietăţi aparte. Culorile roşu şi brun se obţin dintr-un pământ bogat în oxid de fier. Pentru a ajunge la produsul finit sunt de executat mai multe etape. Sunt convinsă că fiecare olar are tainele lui“. (ziarul Adevarul)

 .

 .

 .

 

.

Mihaela Biscu mai povesteşte că meseria de olar nu va muri niciodată. În toată ţara sunt oameni tineri pasionaţi de ceea ce fac şi care la rândul lor îi învaţă pe alţii ce trebuie să facă.

„Şi la noi au venit tineri şi ne-au rugat să îi lăsăm să stea pe lângă noi să înveţe cum să facă obiecte artizanale. Nu este o muncă grea, dar dacă o faci cu plăcere şi pui suflet este imposibil să nu reuşeşti“.

A ajuns cunoscută în Germania şi Franţa cu obiectele din lut și povesteşte că a ajuns să fie invitată pe la toate manifestările care au loc acolo şi a reuşit să facă şi bani.

„La ei nu se prea găsesc astfel de obiecte. Multe sunt cumpărate pentru casă. În ambele ţări, oamenii de acolo au ajuns să vină an de an şi să întrebe de noi. Ne-au cerut chiar să le aducem ceva unicat, atunci când vom reveni. Au venit ei cu schiţe făcute de mână, iar noi să le facem acasă“.

În filmul realizat de Art&Craft pentru canalul său de youtube veţi putea vedea măiestria familiei Biscu.

Prietenii mei de la Art&Craft au fost şi în atelierul familiei Biscu – Gheorghe şi Leonida, verişorii Mihaelei și ai lui Constantin. Şi aici au participat la un întreg proces de realizare a unui vas din ceramică.

Ce-au văzut la familia Gheorghe şi Leonida Biscu vă rog să vedeți filmul.

Produsele realizate de familia Biscu le găsiţi și  în magazinele Art&Craft din toate aeroporturile din ţară, dar le puteți comanda şi din magazinul online al Art&Craft.

Ceramica de Horezu reprezintă una dintre cele mai bine-realizate cărţi de vizită ale României, datorită strădaniei şi efortului meşterilor olari de a crea piese unice şi autentice. Modelele distincte cu simbolistică aferentă şi adânc înrădăcinată în cultura şi tradiţiile româneşti fac din acest tip de ceramică o semnătură autentică a românilor.

Ţărăncuţa urbană este partener media al Campaniei „Art&Craft susţine meşterii populari din România.

Țărăncuța Urbană

tarancutaurbana@gmail.com