Bucureștiul este un oraș cu un risc seismic semnificativ, iar consolidarea clădirilor devine o prioritate. Doi specialiști discută despre provocările întâmpinate în acest proces, evidențiind atât dificultățile financiare, cât și lipsa de cooperare dintre proprietari.
Cât costă o consolidare pentru proprietarii de clădiri
Începând din 2022, a fost implementată o modificare importantă în ceea ce privește finanțarea consolidării clădirilor, aceasta fiind susținută de stat printr-un program național gestionat de Ministerul Dezvoltării. Totuși, proprietarii trebuie să suporte o parte din costuri, inclusiv „o mică parte de proiectare și inflația”, conform declarațiilor lui Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
„Oamenilor le revine undeva la 20.000 de euro pentru un apartament de 80 mp, maxim 20% din valoarea lucrărilor. Și această sumă, din vară, poate fi plătită în rate egale, fără dobândă, în 15 ani”, a adăugat expertul.
Pentru a sprijini proprietarii în timpul lucrărilor de consolidare, Primăria Capitalei oferă locuințe temporare sau acoperă costurile chiriei.
Deși au fost inițiate aceste schimbări în ultimii ani, procesul de consolidare a progresat lent.
Unde se împotmolesc lucrurile?
Una dintre dificultățile majore este obținerea acordului din partea tuturor proprietarilor. „După ce se ia decizia de a intra în programul de consolidare, Asociația de proprietari trebuie să o impună minorității proprietarilor din acel bloc. Și Asociația de proprietari nu are uneltele la dispoziție de a impune această decizie, deci de a-i obliga pe proprietarii care s-au opus consolidării să acționeze în solidar”, a explicat Matei Sumbasacu, fondatorul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic.
Blocul unde 30 de apartamente doresc consolidarea și 10 – nu. Proiect blocat
Răzvan Munteanu a oferit un exemplu relevant, referindu-se la un imobil de pe bd. Bălcescu 32-34, unde consolidarea a fost blocată din cauza reticenței unor proprietari. „Aici există o Asociație de proprietari cu două conduceri. O conducere majoritară care dorește consolidarea și o conducere minoritară care nu dorește. De ce? Spun că este prea scump. Și cele două conduceri se dau în judecată una pe cealaltă”, a detaliat Munteanu.
De ce refuză oamenii?
Matei Sumbasacu a subliniat mai multe motive pentru care proprietarii refuză consolidarea. „O problemă este că oamenii nu vor să se mute. Există și persoane cu dificultăți de deplasare sau care preferă să rămână în locuințele lor, chiar și în fața pericolului”, a explicat el.
În alte cazuri, refuzul poate ascunde interese comerciale. „Sunt oameni care închiriază ilegal proprietăți și care se tem de consolidare, dat fiind că acest lucru le-ar afecta veniturile”, a menționat Sumbasacu.
Banii sau durata lucrărilor, alte motive
Costurile ridicate ale lucrărilor de consolidare sunt o altă barieră. De exemplu, consolidarea unei clădiri de două etaje a costat aproximativ 10 milioane de lei, iar o parte din acești bani trebuie acoperită de proprietari. „Oamenii vor gratis. Să vină statul să le facă, dacă se poate”, a afirmat Răzvan Munteanu.
În plus, există o neîncredere generalizată în Primăria Capitalei, în special datorită întârzierilor din trecut. Multe persoane care au participat la programele de consolidare în anii anteriori s-au întors după mulți ani în locuințele lor, ceea ce a afectat încrederea în proces.
„Oamenii nu au încredere în autorități”
„Evident, oamenii nu mai au, în general, încredere în autorități. Asta e o chestie generală”, a declarat Matei Sumbasacu, oferind un exemplu concret al consolidării imobilului de pe str. Pictor Ștefan Luchian 12 C, care nu a fost finalizată nici după zece ani de la mutare.
Nemulțumiri legate de modificarea locuințelor la consolidare
Elaborarea proiectului tehnic de consolidare, etapa următoare după obținerea acordului proprietarilor, este adesea sursa unor blocaje. Soluțiile de consolidare necesită modificări interioare care afectează spațiul de locuit, ceea ce nu este bine primit de locatari.
„De ce să-mi închidă mie fereastra asta ca să-mi facă peretele mai rigid? E vorba de casele oamenilor și e greu să le zici să accepte orice”, a explicat Sumbasacu.
Un alt exemplu menționat de Munteanu este un imobil de pe strada Alexandru Macedonski 10, unde asociația a dorit să-și realizeze singură proiectul, dar s-a blocat din cauza neînțelegerilor privind proprietatea.
„Apare și o legendă urbană: soluții japoneze”
Directorul AMCCRS a subliniat că locatarii cer soluții neinvazive care să nu implice relocarea. „Apare și o legendă urbană. Vrem soluții japoneze, să nu fim nevoiți să plecăm din bloc”, a explicat Munteanu, evidențiind dificultățile întâmpinate în procesul de consolidare.
Locuințele interbelice, problematice
Structurile interbelice prezintă și alte provocări din cauza normativelor care trebuie respectate. „Noi consolidăm blocuri construite în special în perioada interbelică, iar multe dintre acestea nu respectă standardele actuale”, a subliniat Munteanu.
O soluție perfectă care să mulțumească pe toată lumea nu există, iar modificările necesită resurse considerabile și pot conduce la întârzieri semnificative.
Pot fi convinși oamenii să consolideze?
„Prin dialog se poate face. Un om corect informat va avea interesul să consolideze”, a afirmat Matei Sumbasacu, subliniind importanța comunicării eficiente cu proprietarii.
Răzvan Munteanu a adăugat că, deși se fac eforturi de comunicare, unele situații nu progresează din cauza refuzului unora dintre proprietari. „Când avem 1-2 apartamente care nu doresc să se relocheze, obținem ordonanță președințială și putem face relocarea”, a explicat el.
Pentru a câștiga încrederea oamenilor, Primăria trebuie să finalizeze lucrările în termenele stabilite și să asigure calitate. „Avem exemple pozitive, de exemplu imobilul de pe strada Baltagului, unde lucrările au început acum un an și 8 luni, iar oamenii s-au întors acasă”, a concluzionat Munteanu.
Consolidarea Capitalei, în numere
În București, există 415 clădiri clasificate în clasa de risc seismic I și 490 în clasa II, ceea ce indică un număr semnificativ de clădiri cu probleme. În 2024, se estimează că 390 de clădiri vor fi în clasa I de risc seismic.
„Avem deschise 15 șantiere de consolidare în prezent, iar alte proiecte sunt în curs de finalizare. Anul acesta am terminat consolidarea imobilului de pe strada Baltagului 17 și de pe strada Bărăției 50”, a declarat Răzvan Munteanu, subliniind importanța acestor inițiative.
De asemenea, AMCCRS a evaluat 2000 de clădiri, iar din acest an se implementează o evaluare vizuală rapidă pentru a identifica imobilele cu risc seismic. „Pentru acest lucru, am obținut un grant de 500.000 de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat evaluării a 6000 de clădiri”, a explicat Munteanu.
Sursa articol: https://hotnews.ro/bucuresti-oras-cu-bulina-rosie-de-ce-dureaza-atat-de-mult-consolidarea-blocurilor-cu-risc-seismic-din-capitala-doi-experti-explica-piedicile-2392391
Sursa foto: Madalin Pentelie / Wikimedia Commons / CC0


