Sursă foto: https://www.g4media.ro/
România se confruntă cu o realitate dureroasă: are cea mai mare rată de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană. Deși elevii știu să citească și să scrie, mulți nu înțeleg ceea ce citesc sau nu pot aplica informația în viața de zi cu zi. Este un fenomen grav, care influențează viitorul societății.
Haide să vedem de ce am ajuns aici și ce putem face mai departe.
Ce este analfabetismul funcțional?
Analfabetismul funcțional nu este lipsa completă a capacității de a citi sau scrie. Este incapacitatea de a folosi acele abilități în mod eficient. O persoană afectată poate citi un text, dar nu înțelege sensul. Nu poate extrage informații esențiale, nu poate face conexiuni logice, și nu poate lua decizii corecte pe baza celor citite.
Acest tip de analfabetism afectează gândirea critică, adaptabilitatea și capacitatea de învățare pe termen lung.
Statistici îngrijorătoare
Potrivit celor mai recente teste PISA (Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor), aproximativ 44% dintre elevii români de 15 ani se încadrează în categoria analfabetismului funcțional. În comparație, media UE este de aproximativ 22%.
Această diferență enormă ne plasează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește competențele de bază în lectură, matematică și științe.
Cauzele principale ale fenomenului
1. Metode de predare învechite
Una dintre cele mai mari probleme este modul în care se predă în școli. Accentul se pune pe memorare, nu pe înțelegere. Elevii învață mecanic, fără să li se ceară să analizeze, să interpreteze sau să aplice cunoștințele.
Lecțiile sunt rigide, fără legături cu viața reală. Nu stimulează gândirea critică și creativitatea.
2. Curriculum suprasaturat și nerelevant
Programa școlară este încărcată, dar conține puține informații utile în viața de zi cu zi. Manualele sunt pline de teorie și rareori includ exemple concrete sau aplicații practice.
Elevii sunt copleșiți, demotivați și, adesea, pierd esența: „De ce învăț asta?”.
3. Infrastructură precară
Multe școli din mediul rural sau periferic urban funcționează în condiții slabe. Lipsesc materialele didactice moderne, laboratoarele, bibliotecile sau accesul la internet.
Profesorii nu au resurse pentru a face ore interactive sau adaptate nevoilor reale ale elevilor.
4. Formarea insuficientă a cadrelor didactice
Mulți profesori nu sunt pregătiți pentru a preda competențe funcționale. Sunt puține cursuri de formare axate pe metode moderne de predare sau pe dezvoltarea abilităților de viață.
Se predă „cum s-a predat dintotdeauna”, fără inovație și adaptare la generațiile actuale.
5. Lipsa lecturii în afara școlii
Elevii citesc din ce în ce mai puțin în afara orelor de curs. Familia și societatea nu încurajează lectura. Iar acolo unde nu există contact constant cu limbajul, vocabularul și gândirea logică se degradează.
Consecințele pe termen lung
Analfabetismul funcțional nu este doar o problemă a școlii. Este o problemă socială și economică majoră.
– Scăderea șanselor în carieră
Tinerii care nu pot înțelege instrucțiuni, contracte sau documente nu pot accesa joburi mai bine plătite. Sunt limitați la munci repetitive, prost plătite și instabile.
– Creșterea inegalităților sociale
Diferența dintre cei care înțeleg lumea din jur și cei care nu o pot interpreta se adâncește. Educația devine un instrument de separare, nu de incluziune.
– Vot iresponsabil și lipsă de implicare civică
O populație care nu înțelege texte juridice, politice sau economice nu poate lua decizii informate. Analfabetismul funcțional duce la manipulare și absenteism civic.
Soluții posibile
1. Reforma curriculumului
Este necesară o revizuire profundă a programei școlare. Trebuie pus accent pe competențe, nu pe conținut. Mai puțin teoretic, mai mult practic.
2. Formare continuă pentru profesori
Cadrele didactice trebuie sprijinite să-și actualizeze metodele. Tehnologia, învățarea centrată pe elev și metodele interactive trebuie să devină reguli, nu excepții.
3. Promovarea lecturii
Campanii de promovare a lecturii, cluburi de carte, biblioteci digitale – toate pot încuraja elevii să citească mai mult și mai conștient.
4. Evaluări bazate pe înțelegere
Evaluările standardizate trebuie să testeze aplicarea și interpretarea, nu memorarea. Elevii trebuie învățați să gândească, nu doar să reproducă.
5. Implicarea comunității și a părinților
Familia și comunitatea locală trebuie să sprijine procesul educațional. Implicarea părinților este esențială în încurajarea cititului și a curiozității.
Concluzie: Un semnal de alarmă pe care nu-l putem ignora
România are nevoie de o schimbare profundă în educație. Analfabetismul funcțional nu este doar o problemă de cifre și statistici. Este o problemă de viitor.
Dacă nu intervenim acum, riscăm să formăm generații întregi de cetățeni care nu pot înțelege lumea în care trăiesc. Iar fără înțelegere, nu poate exista progres real.
